de Alexandru Kelerman
Fiind un iubitor de munte, profit de orice ocazie pentru a face o drumeţie sau un traseu de alergare. Așa se face că într-unul din weekend-urile acestea, am ajuns la munte cu niște prieteni și am făcut împreună un traseu pe munte.
Am pornit din Moeciu de Sus spre Șaua Strungă, în ceea ce urma să fie cea mai lungă și dureroasă drumeție pentru mine. Vremea era nefavorabilă- poteca era acoperită integral cu gheață și zăpadă, care ulterior a devenit din ce în ce mai afânată și intra în pantofi din ce în ce mai ușor, de sus cădea o ploaie aproape torențială care ne-a însoțit pe tot parcursul drumeției noastre și, colac peste pupăză, traseul se intersecta cu un pârâu pe care a fost nevoie să-l traversăm în vreo patru puncte, dus-întors.
Recunosc că eu am venit total nepregătit pentru aceste condiții și am mers pe traseu echipat doar cu următoarele: colanți fără protecție termică, o bluză de alergare cu fleece (lână) pe dedesubt, un tricou peste bluză și la final o foiță. În picioare aveam o singură pereche de ciorapi și pantofi de alergare cu profil montan. La extremități am avut mănuși și o căciulă tehnică de alergare, foarte subțire.
Toate acestea, combinate cu câteva popasuri, m-au adus după vreo 2 ore într-o stare foarte neplăcută: picioarele îmi erau ude și înghețate, mănușile ude, căciula din cap udă și nu erau șanse să se usuce pentru că ploua încontinuu, iar zăpada din ce în ce mai afânată îmi tot ajungea în pantofi. Curând am început să tremur și n-a mai durat mult până am început să am contracții musculare, primul semn că se instalează hipotermia.
Noroc că ne aflam relativ aproape de finalul traseului în momentul în care au început contracțiile, așa că am ajuns repede la o mașină și m-am încălzit. Povestea, însă, nu s-a terminat aici, ci a continuat la cabană. După ce am scăpat de toate hainele ude, m-am băgat sub o pătură și m-a luat un tremurat incontrolabil, am adormit într-un final, dar m-am trezit cu febră. Am tratat totul cu băuturi calde, vitamina C și o aspirină, iar acum, la 5 zile după această experiență, încă nu mi-am revenit total.
Toată povestea asta m-a pus pe gânduri și am hotărât ca pe viitor să fiu mult mai atent la echipamentul pe care îl folosesc, în astfel de condiții. Motivul pentru care împărtășesc povestea cu voi este că putem extrage câteva concluzii utile pentru oricine se poate regăsi în această situație. Iată ce-am învăţat:
Mai bine să prevezi, decât să fii nepregătit
Ar fi fost mult mai bine pentru mine dacă mi-aș fi alocat ceva timp să studiez condițiile meteo și să-mi adaptez echipamentul în mod corespunzător. Întotdeauna e mai bine să prevezi ce vei avea de înfruntat decât să fii prins pe nepregătite și să înduri posibile consecințe periculoase.
E important să-ți menții picioarele uscate și calde
Citeam într-un articol de pe site-ul Eastern Mountain Sports şi am trait şi eu pe pielea mea – contează enorm să ne menținem picioarele uscate și calde în caz de frig. O pereche adecvată de pantofi (eventual cu Gore-Tex, impermeabili) și șosete cu funcții de încălzire și evacuare a umezelii sunt o variantă foarte bună. De asemenea, nu strică să ai la tine una sau mai multe perechi de ciorapi uscați, de rezervă, în cazul în care te uzi foarte tare la picioare.
Nu te opri!
Una din greșelile pe care le poți observa din povestea mea este că am făcut popasuri, în condițiile în care era crucial pentru mine să continui să merg și astfel să produc căldură pentru corp. Deși foarte scurte, popasurile sunt cele care m-au adus cu un pas mai aproape de hipotermie și sunt cele care mi-au determinat, în final, contracțiile musculare și tremuratul.
Dacă te regăsești în situația în care ți-e frig sau te-ai udat la picioare și nu ai o rezervă, continuă să mergi și nu te opri sub nicio formă. Atât timp cât mergi, produci căldură și corpul tău va sta într-o zonă sigură de temperatură. Orice staționare poate însemna o pierdere semnificativă de căldură și crede-mă că ăsta e ultimul lucru pe care ți-l dorești atunci când ești în zăpadă și de sus plouă torențial.
În caz de hipotermie, asigură-te că ajungi cât mai repede posibil într-un loc cald…
…și că scapi de eventualele haine ude. Asigură-ți o sursă de căldură constantă (haine uscate, pături, un calorifer, o sobă) și bea lichide calde (ceai, supă). Sub nicio formă nu consuma alcool, contrar credinței populare care spune că alcooul încălzește. Tot ce face alcoolul este să dilate vasele de sânge și să îți fure din căldura corpului. Și pe-asta am învățat-o tot the hard way, pentru că am băut vin fiert în loc de ceai sau alte lichide fierbinți, iar asta nu m-a ajutat deloc. Alte sfaturi despre cum se tratează hipotermia găsești aici
În cele din urmă…echipează-te corect!
Toate acestea pot fi evitate cu echipamentul corespunzător, mai ales atunci când știi ce te așteaptă pe traseu. Nu poți fi pregătit 100% pentru toate, dar poți încerca să îți asiguri un minim pentru fiecare aspect. Asigură-te că ai echipamentul potrivit pentru condițiile meteo pe care urmează să le înfrunți și totul va merge ok.
În cazul meu, dacă aveam niște colanți cu protecție termică, mai multe straturi în partea superioară a corpului, o geacă impermeabilă care să-mi apere și capul de ploaia de sus, mănuși impermeabile și pantofi anti-umezeală și impermeabili, totul ar fi fost mult mai bine. Câteva sfaturi foarte utile despre echiparea pentru vreme rece sunt aici .
Sper să vă folosească pe viitor!
Rămâneți calzi! 🙂
