Home Stiri Cum grăbești recuperarea după o entorsă. Povestea mea
Cum grăbești recuperarea după o entorsă. Povestea mea

Cum grăbești recuperarea după o entorsă. Povestea mea

3
Distribuie pe:

de Floriana Scânteie

credit foto theodysseyonline.com
credit foto theodysseyonline.com

Din când în când, alerg. În special, prin pădure, unde-i bine și răcoare. Îmi place terenul ușor accidentat, deși uneori tocmai acesta îmi provoacă suferință. Ori sunt o împiedicată, ori nu am deloc tehnică – ideea e că mă aleg destul de des cu entorse, care mă pun pe tușă cu săptămânile. Dacă vă interesează, vă povestesc ultima experiență, după care m-am recuperat și cel mai repede. Cred că, în cazul meu, de data aceasta, a ajutat că nu am minimalizat gravitatea problemei și că am urmat cu conștiinciozitate recomandările de specialitate.

Am glezne de gazelă, dar foarte sensibile la durere, asta știu dintotdeauna. Pe amândouă le-am avut scrântite de-a lungul timpului, au fost puse și în gips. Însă nu au fost niciodată rupte, desi, poate știți că durerea provocată de o întindere sau o rupere de ligamente este foarte mare și că timpul de recuperare poate varia între 2 săptămâni și 4 luni, în funcție de gravitatea entorsei. Având dese ori astfel de probleme, am început să-mi dau seama ce mă așteaptă imediat cum se produce inevitabilul.

Ultima dată, fix acum o săptămână, alergam fericită pe Tâmpa, pe o vreme superbă. Cu o zi înainte, plouase, deci pe jos era umed și mă concentram destul de tare ca să calc cum trebuie pe rădăcini și pietre. Totul s-a întâmplat într-o fracțiune de secundă, am călcat pe o piatră mai înaltă care a făcut ca glezna să fie rotită în exterior și talpa piciorului să fie adusă în interior.

În termeni medicali, am experimentat o entorsă prin inversie, cu suprasolicitarea ligamentului lateral. Imediat am resimțit durere în zona gleznei și am realizat că trebuie să ajung repede acasă pentru a instaura protocolul PRICE (acronim din engleză) care vine de la protecţie, repaus, gheaţă, compresie, ridicare.

Spre deosebire de alte dăți, când ignoram durerea și credeam că dacă voi continua să mișc glezna voi grăbi vindecarea, de data aceasta, am mers încetișor, șchiopătând, până la mașină, încercând să mențin glezna cât mai imobilă și să nu-mi las greutatea pe piciorul accidentat. Odată ajunsă acasă, mi-am pregătit o compresă cu gheață și, fiind întinsă în pat, mi-am pus o pernă sub gleznă, astfel încât piciorul să fie mai sus de nivelul inimii (favorizează circulația și micșorarea edemului). Imediat după un astfel de accident, specialiștii nu recomandă masarea zonei cu gel antiinflamator, însă se pot lua tablete analgezice și antiinflamatoare de câteva ori pe zi, pentru controlul durerii și scăderea inflamației.

În cazul meu, de data aceasta recunosc că nu am mai trecut pe la medic. La câte entorse am avut în ultimul timp, am început să-mi dau seama destul de repede cât de gravă e situația. Asta nu înseamnă că recomand cuiva aplicarea vreunui tratament după ureche, mai ales în cazul administrării tabletelor. Deci, mergeți la medic, mai ales dacă sunteți la prima accidentare de acest tip! Nu orice entorsă are aceeași evoluție și nici același tratament, eu doar vă povestesc ce a funcționat în cazul meu.

Exercițiile fizice ușoare grăbesc vindecarea

Revenind la glezna buclucașă: a fost în atenția mea, cu prioritate, vreo 3 zile și tot s-a umflat, s-a învinețit și a devenit imobilă. Însă m-am ținut de protocol: am pus gheață la fiecare 2 ore, am stat destul de mult în pat, cu piciorul ridicat, am susținut glezna cu o fașă elastică, am luat antiinflamatoare (ibuprofen, în cazul meu; voi trebuie să cereți părerea specialistului, că puteți fi alergici la ibuprofen).

Din a treia zi, observând o ușoară diminuare a durerii, am început să fac băi alternative reci-calde și să țin glezna în apă rece, cu gheață și cu sare de la Praid (asta am în casă, pentru băi relaxante), cam 15 minute, de două ori pe zi. Apoi, am început să mă masez cu o cremă antiinflamatoare pe care am descoperit-o recent (Dr. Boici) și să fac mici exerciții de rotire a gleznei.

Iată, mai jos, o serie de exerciții pe care le-am început imediat ce durerea s-a mai domolit, stând pe scaun, ca să nu las greutate prea mare pe piciorul afectat. Sunt sigură că exercițiile de recuperare au redus din timpul de vindecare a acestei entorse, care nu a fost, totuși, una foarte gravă, probabil cel mult de gradul II, conform clasificării de specialitate. Când durerea e prea mare, e bine să nu începeți nimic fără recomandarea unui fizioterapeut sau medic ortoped.

  1. Cu piciorul ridicat în aer, “am scris” cu vârful degetelor literele alfabetului, antrenând în mișcare glezna.
  2. Cu talpa piciorului pe podea, am mișcat genunchiul dintr-o parte în alta.
  3. Cu un prosop am prins talpa, călcâiul poziționați-l pe podea și am tras ușor de prosop către corp, după care am împins în jos.
  4. Am plimbat talpa pe suprafața unei mingi de tenis.
  5. Cu piciorul afectat peste celălalt, am cuprins glezna cu mâinile și am efectuat rotiri controlate ușoare și împingeri ale tălpii de sus în jos.

În a patra zi am ieșit din casă pentru prima dată după accident și m-am plimbat puțin, așa cum am putut. Zilele următoare am continuat exercițiile cu unele mai dificile, dealtfel chiar e indicat să se înceapă fizioterapia la 4-6 zile după accidentare:

  1. Am poziționat vârful tălpii pe ceva mai înalt (două cărți sau o piesă de mobilier), cu glezna pe podea și am efectuat întinderi.
  2. Am făcut fandări (fără susținere pe piciorul afectat).
  3. Cu vârful tălpii pe podea, am efectuat rotiri ușoare ale gleznei.

Încetul cu încetul, glezna își recapătă mobilitatea și puterea de susținere a corpului. Acum, la o săptămână de la accident, pot sta doar pe piciorul afectat și chiar pot să mă ridic pe vârfuri. Continui să port o fașă elastică, să mă masez cu cremă antiinflamatoare și să nu suprasolicit glezna, dar mi-am reluat activitățile de zi cu zi, ceea ce e îmbucurător. Chiar și așa, nu cred că voi alerga prea curând, glezna fiind încă sensibilă la mișcările laterale de pe suprafețele denivelate. Și cum mie îmi place trail running, mai am de așteptat.

Aceasta este una dintre experiențele mele cu entorsele. Sunt probleme destul de grave, care nu trebuie trecute cu vederea atunci când se întâmpă, pentru că un diagnostic greșit sau lipsa acestuia poate să ducă la complicații majore ale mobilității gleznei pe viitor.

În plus, faptul că nu puteți călca deloc pe piciorul accidentat nu înseamnă că e vorba neapărat de o entorsă, poate fi o fractură și atunci e altă poveste pe care sper să nu apuc să v-o spun eu. Sănătate multă și drumuri de alergare line!

Distribuie pe:
Roxana Lupu Fondator & editor Adrenallina.ro, Roxana a inceput sa faca sport la 29 de ani, cand a descoperit bicicleta. A invatat sa inoate la 30 de ani si a inceput sa participe la curse de triatlon, finalizand o cursa tip Ironman – 3.8 km inot, 180 km bicicleta, 42 km alergare. Este una dintre primele 10 femei din Romania care a finalizat acest tip de cursa. Ulterior, a devenit campioana nationala la triatlon, amatori, categorie de varsta, atat in circuitul de sosea (2014) cat si in cel offroad (2016) si continua sa caute curse prin care sa isi depaseasca limitele.

Comentarii(3)

  1. Ce parere ai, am facut o entorsa tot de grad 2 , au trecut 4 saptamani de la accident, si am mobilitatea aproape ca inainte, pot sa sar, sa fac schimbari de directie si chiar sa sprintez, acum singura problema este ca a ramas umflata, in continuare este umflata dar durerea pe care o am atunci cand ma misc este aproape inexistenta.PS. sunt sportiv

    1. buna, nu mai stiu daca am apucat sau nu sa iti raspund! :)) probabil s-a dezumflat intre timp :)), dar ca idee – nu se face efort/miscare cand ai zone inflamate sau entorse… Pana nu esti refacut 100%, pana nu consulti un medic. Take care!

  2. Buna
    Pe 29 iulie am fost la fotbal de amatori si am calcat pe minge.De pe teren am plecat cu smurdul la judeten unde mi-au spus ca trebuie sa ma interneze si sa ma opereze.Am suferit o ruptura a gleznei de la piciorul stang si a doua ligamente.Mi-au pus o proteza fixata de 6 suruburi iar cu al 7-lea mi-a fixat ligamentele.Perioada de recuperare fiind de 7 saptamani dupa spusele lor.Imobilizat la pat si rapus de durere acum sunt in a doua saptamana v-a trebui sa ma duc sa-mi scoata atele,zece la numar urmand ca apoi la 7 saptamani sa imi scoata surubul de la ligamente cu o anestezie locala.Cred ca nu este vorba doar de 7 saptamani de recuperare ci mult mai multe.Imi prind bine exercitiile tale in viitorul apropiat poate chiar dupa scoaterea protezei,la un an de zile.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *