Home Triatlon Cum te ajută bebelușul la triatlon
Cum te ajută bebelușul la triatlon

Cum te ajută bebelușul la triatlon

0
Distribuie pe:

 

Este cum nu se poate mai simplu: vrei să fii performant la triatlon, faci un bebeluș!

Este o metodă în curs de testare, lucrez intens la ea, dar am deja câteva rezultate preliminarii, pe care doresc să le împărtășesc cu voi! De ce să beneficiez numai eu de acest upgrade? Mă simt generoasă.

Așadar. Iată cum se schimbă – în bine! – rutina ta de triatlonist, în ceea ce privește antrenamentele, mentalul, nutriția etc etc, odată ce ai devenit părintele unui bebeluș.

 

  1. Începi să faci ceea ce ai evitat întotdeauna: forță!

Vei avea un interval destul de lung acordat exercițiilor de forță. Zilnic, chiar mai multe sesiuni. Vreo 6, 7, așa, atunci când încerci să îți adormi bebelușul și orice ai încerca nu dă rezultat: doar purtatul pe brațe. Dacă ai norocul ca bebelușul tău să fie puțin mai pufos decât media (al meu este, ha!!), atunci eficiența ședințelor este garantată!

 

  1. Yoga și pilates

Dacă ar fi să numeri de câte ori în cariera ta de triatlonist ai zis că te duci la clasele alea de yoga și pilates, ca să îți întinzi mușchii, ca să îți relaxezi spatele tensionat după tura pe cursieră sau să faci odată stretchingul ăla pe care nu apuci niciodată să-l faci după alergare…

Ei bine, acum faci yoga și pilates non stop! Exemple concrete: l-ai adormit pe bebe la prânz și vrei să te ridici ca să faci toate cele 5.674.962 de lucruri din lista ta de to do, în intervalul lui de somn – care variază de la 30 de minute la 1 oră, maximum o ora jumătate; dar stai liniștit, sigur îți reușește primul punct de pe lista în timpul ăsta!!). Așa, ziceam că trebuie să te ridici.

Dacă l-ai adormit, ești deja de ceva timp înțepenit într-o postură. Foarte bine! Urmează să treci, progresiv, prin altele, staționând în așa fel încât să nu trezești bebelușul. Dacă scoate un icnet, cât de mic, retrogradezi la postura anterioară, unde stai pana poți iar avansa la următoarea.

Iată câteva posturi yoghine pe care este posibil să le experimentezi, în timp ce îți duci core strenght-ul la un nivel pe care nu îl credeai posibil.

 

  1. Stai în planșă

În sfârșit, apuci și tu să faci flotarea aia scândură, sau “statul în planșă”, cum se mai numește. Ocazii: vezi punctul 2 de mai sus. Așa ajungi să activezi toți mușchii posibili – pectorali, abdominali, glutei și femurali – fără să faci de fapt sport.

 

4. Îți sculptează caracterul

Din triatlonistul ăla plin de “aere”, care explică cu emfază anturajului holbat cum face el 3 probe consective, fără oprire, ajungi să pui accent mai mult pe “pași”, având în vedere că sunt cam 2 plimbări pe zi cu căruciorul. Ai devenit genul ăla care “își face pașii zilnici”, de care tu – de ce să nu recunoșți – cam radeai. Ei bine, ai devenit mai umil în urma acestei situații și ti-a pierit și rânjetul pe undeva pe traseu…

 

5. Faptul că ai un bebeluș te menține în parametrii normali ai unui triatlonist: nu ai timp să gândești

Păi, după ce că te antrenezi pentru 3 sporturi, te duci la job, și faci tooate celelalte lucruri pe care le fac oamenii într-o zi, când dracu’ să mai ai timp să gândești/meditezi?

Acum rezolvi instant situații cognitive de genul: să îl acopăr cu păturica sau mai bine nu? S-a udat atât de tare bavețica încât este nevoie să o schimb cu alta?! Dacă îl scot afară să ii pun un rând de sotete sau două?

Perfect: meditație/gândit=0

 

6. Nu mai ești încărcat de vina de a nu fi ajuns la antrenamente

Pentru că acum, dacă nu ai ajuns la ora 6 a.m. la bazin, la antrenamentul de înot, nu a mai ținut de tine, corect? A fost nevoie să stai cu bebe, nu? Păi, dacă puteai, te duceai și rupeai norii… Dar așa.. pur și simplu nu s-a putut, și NU din cauza ta!

 

7. Revenire

Da, exat, chestia aia peste care treci fără să o iei în calcul. Tu știi una și bună: trebuie să tragi în jug, kilometri după kilometri, alergare, bicicletă, înot, înot, bicicletă, alergare.

Ei, acum este altceva: ești într-o revenire continuă! Încerci să îți revii după o noapte mai nedormită, încerci să îți revii după colici, încerci să îți revii după sesiunile de plâns neconsolat, încerci să îți revii. Altă treabă acum, când faci atât de multă revenire! Știi și tu cât contează, de fapt știai și înainte, noroc cu bebe că acum o și pui în practică.

 

8. Nu mai mănânci ca spartul

Pentru că pur și simplu nu mai apuci. La revedere 2 feluri de mâncare plus desert! Începi cu prima lingură de ciorbă și trebuie să te ridici! Sau, dacă este o zi prielnică, ajungi la felul 2, numai că ești cu lingura la jumătatea distanței față de gură și… da. Trebuie să te ridici.

Păi cât mancai tu în zilele cu ture lungi de biclă, a? Sau după 2 ore de înot în bazin. Răspunde!

Acum este ok, devii mai fit pe zi ce trece.

 

9. Ești mult mai rapid în curse, deși nu ai acordat la fel de mult timp antrenamentelor

Te așteaptă bebe la finish și dacă trebuie să ajungi la el ca să-l alăptezi pur și simplu te trezești că ai superputeri. Mai faci si depasiri!

 

10. Ai un mental de fier

Mai ales după prima febră a bebelușului sau după prima vizită la urgențe. După ce treci de un 38 cu 8 pe termometru si intervii salvator cu un supozitor poți să spui fluierând: Ironman, ești o glumă!

 

11. Nu mai depinde starea ta de spirit de endorfinele de la antrenament

Înainte, stăteai la birou cu ochii pe ceas și abia așteptai să pleci să ajungi dracului la antrenament, să uiți de taskuri și kpi-s și șefi și… Să pleci să te întâlnești cu drăguțele de endorfine, să vezi și tu viața în culori mai frumoase.

Gata cu dependența asta!

Când ai bebeluș, endorfinele sunt acolo continuu, trebuie doar să îl privești sau să te gândești la el. 🙂

Pentru cine nu mă crede îl invit să facă un bebeluș! Vă provoc!

Chiar dacă probabil aveam și eu un as în mânecă față de concurența mea feminină la triatlon și tocmai l-am aruncat pe fereastră!

Acestea fiind spuse, ne întâlnim la liniile de start ale sezonului 2019! Ca niciodată, eu sunt deja pregătită! 🙂

Distribuie pe:
Roxana Lupu Fondator & editor Adrenallina.ro, Roxana a inceput sa faca sport la 29 de ani, cand a descoperit bicicleta. A invatat sa inoate la 30 de ani si a inceput sa participe la curse de triatlon, finalizand o cursa tip Ironman – 3.8 km inot, 180 km bicicleta, 42 km alergare. Este una dintre primele 10 femei din Romania care a finalizat acest tip de cursa. Ulterior, a devenit campioana nationala la triatlon, amatori, categorie de varsta, atat in circuitul de sosea (2014) cat si in cel offroad (2016) si continua sa caute curse prin care sa isi depaseasca limitele.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *