Anca Bucur câştigă al 4-lea titlu mondial şi este desemnată Miss Fitness Universe 2016 !
(c) arhiva personala Anca Bucur
Anca Bucur, antrenor și consultant în fitness și sportiv sponsorizat Herbalife, a cucerit weekend-ul acesta titlul de campion mondial în cadrul concursului internaţional de fitness “Miss Fitness Universe”, organizat pe 25 iunie în Miami, Statele Unite ale Americii.
“Pentru mine este mai mult decât un alt trofeu câștigat, este o răsplată extraordinară şi binemeritată după multă muncă şi emoţii copleşitoare! Înconjurată de atâtea concurente valoroase, am simțit ca sunt binecuvântată, doar pentru faptul că mă aflam în acel moment pe acea scenă. Mulţumesc pentru susţinere şi pentru nenumăratele mesaje de încurajare, cu adevărat am simţit că aţi fost alături de mine în fiecare clipă!”, a declarat Anca Bucur, Miss Fitness Universe
Anca a reuşit o performanţă unică pentru un sportiv român, obţinând al patrulea tiltu mondial în lumea fitness-ului. În 2011 a devenit, pentru prima data, Miss Fitness Universe, după ce a impresionat juriul şi s-a remarcat între alte 100 de concurente.
Din 2014, Herbalife o sprijină în optimizarea programului de nutriție ca parte din pregătirea pentru concursurile internaţionale la care participă. “Anca este un model şi un exemplu pentru noi toţi şi suntem mândri că o sprijinim în atingerea performanţei. Este un sportiv desăvârşit care ne confirmă că succesul înseamnă să nu renunţi atunci când este greu, înseamnă multă muncă şi pasiune pentru ceea ce faci, dar şi susţinerea celor din jur”, a declarat Romeo Căzănescu, Country Manager Herbalife România.
La vârsta de 3 ani, Anca începe să ia lectii de balet. Însă visul ei era să facă parte din Centrul Național Olimpic de la Deva. Cu sprijinul mamei, la vârsta de 7 ani, pleacă din orașul ei natal și începe să se antreneze pentru gimnastică artistică. După 3 ani de gimnastică artistică, Anca a simtit că ce o reprezenta cu adevărat era gimnastica aerobică, fiind ulterior selectată pentru Lotul Național de Tineret din Constanța, unde a câștigat medalia de bronz pe echipe și s-a clasat pe locul patru la individual, în cadrul Campionatelor Mondiale de Gimnastică Aerobică din Bulgaria. În anul 2005, a fost selectionată pentru Lotul Național de Seniori din București, dar chiar înainte de Campionatul European si-a rupt umărul drept și a fost nevoită să întrerupă antrenamentele pentru o perioadă lungă de timp. La sfârșitul anului 2006, a decis să se retragă din Lotul Național de Aerobic și a început să lucreze ca un instructor de fitness și aerobic.
Printre cele mai prestigioase titluri câștigate de Anca se numără locul întâi la Miss Fitness Universe Florida USA, locul doi la Miss Fitness America World Championship Las Vegas, Locul doi la la Paris Fitness Europe si la Rome Fitness Europe și locul întâi la Miss Fitness Universe Miami, categoria profesioniști.
Din 2014, Herbalife colaborează cu Anca Bucur pentru a-i dezvolta şi optimiza programul personal de nutriţie, oferindu-i o gama completă de nutriţie pentru activitatea sa sportivă.
#inspirație. Scrimera Ana Maria Popescu: Medaliile sunt doar amintiri. Dar eșecul te învaţă să nu renunţi
Multiplă campioană europeană și mondială la scrimă, desemnată sportiva anului 2008, 2009 și 2013 pe plan mondial de către Federația Internațională de Scrimă, Ana Maria Popescu (Brânză) nu dă semne că s-ar opri aici.
Cea mai recentă performanță a scrimerei a fost luna trecută, când a câștigat medalia de aur în proba individuală a concursului de spadă feminin disputat la Nanjing, în China, etapă din cadrul Cupei Mondiale la spadă seniori.
Cum gândește un sportiv profesionist de talie mondială, cum continui să îți dorești să fii cel mai bun, când ai fost deja desemnat ca atare, și încă de mai multe ori? Cum ajungi să fii cel mai bun?
Dragostea pentru scrimă, talentul și munca, hazardul, ce îți ia și ce îți dă sportul de performanță, despre toate acestea am vorbit a cu Ana Maria Popescu, la rubrica #inspirație.
Ana Maria Popescu, foto credit: observator.ro
Adrenallina: Ai devenit campioană a României la 7 luni de la începerea antrenamentelor. Cum a fost victoria aceasta pentru tine atunci şi cum s-a petrecut? Să ştii că întrebarea are şi tentă de cum a fost posibil ?
Ana Maria Popescu: Câştigarea primului titlu de campion naţional la categoria copii s-a datorat în primul rând inconştienţei vârstei şi apoi a plăcerii de a mă lupta. După prima competiție la care mă prezentasem şi obţinusem penultimul loc, aveam de luat o revanşă :).Aşadar, după 9 minute de luptă în asaltul final, tabela arăta scorul de 2-2 iar la ‘tuşa de aur’ am făcut ce am ştiut mai bine, am închis ochii şi am întins mâna! Când am deschis ochii şi am realizat că am caștigat a fost exact ca un vis devenit realitate!
Felicitări pentru performanta ta recentă, aurul în concursul de Cupa Mondială din China! Care a fost cel mai dificil moment al etapei?
Mulţumesc! Cu siguranţă drumul a fost partea cea mai grea 🙂 După o călătorie de 20 şi ceva de ore, o zi în care ne-am antrenat, a venit şi ziua finalei. Trebuie să recunosc faptul că la vederea asalturilor ce mă aşteptau nu am fost foarte optimistă. Erau adversare incomode cu care mă mai întâlnisem de câteva ori, dar şansa a fost de partea mea şi am profitat de o zi în care scrima a părut uşoară.
Ai simţit vreodată că eşti menită pentru performanţă mondială?
Momentul în care am realizat că drumul performanţei a fost bine ales s-a întâmplat în 2001 la CM de cadeţi din Polonia, unde am câştigat medalia de aur. Îmi dorisem atât de mult acel titlu, visasem şi muncisem pentru el, încât ajunsă pe podium parcă m-am şi speriat de ce avea să urmeze!
Câştigasem o dată, dar acela putea fi norocul, în mintea mea era doar gândul că trebuie să confirm acel rezultat! Dar înainte de această întâmplare nu mă gândisem, doar auzeam adulţi care-mi dădeau credit: ” fetiţă asta o să ajungă mare!”, “are potenţial! e şi stângace! o să facă ceva”. Eu mă vedeam doar o fetiţă căreia îi plăcea să se joace cu săbii în loc de păpuşi 🙂
Ana Maria Popescu, in semifinale la Jocurile Europene de la Baku, pe 23 iunie, 2015
foto: AFP
Ai o abordare interesantă a succesului: medaliile le ţii sub lacăt, dar atunci când pierzi, faci un tablou mare cu asta, pe care îl aşezi la vedere, cum e cazul cu poza de la JO Londra 2012, când eşti îngenuncheată şi plângi. De ce?
Medaliile le am deja, sunt bine puse şi nu mai am ce învăţa de la ele. Sunt doar amintiri frumoase! Pe când eşecul te învaţă să nu renunţi! Poza aceea a fost şi unul dintre motivele pentru care am ales să continui după Londra. Nu puteam renunța, nu puteam să-mi iau rămas bun în genunchi şi cu lacrimi în ochi.
Spuneai că eşti talentată la scrimă şi la nimic altceva, orice alt sport te lasă rece. Cât de mult crezi în hazard, şi în această întâlnire providenţială a ta cu scrima?
Este purul adevăr 🙂 Vă pot face oricând o demonstraţie de cum NU se practică orice alt sport în afară de scrimă! Clişeul acela cu aşa a fost să se întâmple este valabil în cazul meu, un caz fericit. În familia mea nimeni nu a avut contact cu acest sport, eu nu auzisem până atunci de scrimă. Norocul meu a fost fratele mai mare, Marius, care trebuia să-i găsească o ocupaţie surioarei mai mici ca să nu-l mai bată la cap :).
Dacă ar fi să compari scrima cu o scenă, oricare, din viată reală sau SF, cum ai alege să descrii acest sport?
Scrima este o joacă la început, să zicem leapşa. Cu cât avansezi şi devine mai serios, ajungi în postura de vânător-vânat! Sunt interesante toate etapele! Cea mai bună imagine ar fi cu Tom&Jerry în orice ipostază, cine pe cine păcăleşte 🙂.
Spuneai într-un interviu că scrima înseamnă viteză, de reacţie, de deplasare, de execuţie, îndemânare, precizie şi intuiţie. Care sunt punctele tale forte?
Nu sunt o tragătoare de viteză, nici măcar una de forţă. Marele meu avantaj este intuiţia. Ghicesc intenţia adversarei şi asta mă ajută enorm într-un asalt.
Ce înseamnă pentru ţine performanța şi cum reuşeşti să te menţii acolo, în vârf? Care e secretul tău?
Să visezi şi să-ţi îndeplineşti visele. Probabil ar fi trebuit să folosesc cuvinte pompoase pentru a defini performanța, dar pentru mine e confirmarea faptului că am muncit bine. Dacă aş avea vreun secret chiar credeţi că l-aş divulga? 🙂 Simplul fapt că mai sunt multe medalii care îmi lipsesc din palmares mă motivează să rămân concentrată pe ce am de făcut.
Aur cu echipa
Cum îţi antrenezi psihicul? Ai avut dintotdeauna această tărie? Sau ţi-ai antrenat-o?
De curând am început să lucrez pentru pregatiea psihologică. Înainte, lucrurile veneau normal şi natural că şi cum aşa ar fi trebuit să fie! Probabil din cauza vârstei, îţi aduce ceva şi îţi ia altceva, un fel de legea compensaţiei. Ideal este să poţi păstra un echilibru.
Ce ţi-a dat şi ce ţi-a luat acest sport?
În primul rând mi-a dat şansa de a fi cel mai bun la un moment dat într-un anumit domeniu şi nu mi se pare puţin lucru. Apoi sunt micile plăceri şi bucurii de zi cu zi, pe care le trăiesc datorită sportului. Şi dacă ar fi s-o acuz că mi-a luat ceva, acel ceva ar fi probabil momentele petrecute departe de cei dragi! Trăgând linie, mi-a dat mai mult decât aş putea să dau eu mai departe în această viaţă!
Palmares de medalii
|
||||||||||||||||||||||
| Jocurile Olimpice | ||||||||||||||||||||||
| Argint | Beijing 2008 | individual | ||||||||||||||||||||
| Campionatul Mondial | ||||||||||||||||||||||
| Aur | Paris 2010 | pe echipe | ||||||||||||||||||||
| Aur | Catania 2011 | pe echipe | ||||||||||||||||||||
| Argint | Moscova 2015 | pe echipe | ||||||||||||||||||||
| Bronz | Lisabona 2002 | individual | ||||||||||||||||||||
| Bronz | Catania 2011 | individual | ||||||||||||||||||||
| Bronz | Budapesta 2013 | pe echipe | ||||||||||||||||||||
| Campionatul European | ||||||||||||||||||||||
| Aur | İzmir 2006 | pe echipe | ||||||||||||||||||||
| Aur | Kiev 2008 | pe echipe | ||||||||||||||||||||
| Aur | Plovdiv 2009 | pe echipe | ||||||||||||||||||||
| Aur | Sheffield 2011 | pe echipe | ||||||||||||||||||||
| Aur | Zagreb 2013 | individual | ||||||||||||||||||||
| Aur | Strasbourg 2014 | pe echipe | ||||||||||||||||||||
| Aur | Montreux 2015 | pe echipe | ||||||||||||||||||||
| Argint | Kiev 2008 | individual | ||||||||||||||||||||
| Argint | Zagreb 2013 | per echipe | ||||||||||||||||||||
| Bronz | Sheffield 2011 | individual | ||||||||||||||||||||
- 2015-2016– 1 medalie de aur (Nanjing)
- Jocurile Europene din 2015: medalia de aur la individual, medalia de argint pe echipe
Exclusiv. Anca Bucur, corespondență de la Campionatul Mondial de Fitness, Las Vegas: “Iubesc să fiu pe scenă”
Românca Anca Bucur, Miss Fitness Universe*, este zilele acestea în America, Las Vegas, unde participă în perioada 19-21 noiembrie la Campionatul Mondial Fitness America 2015, una dintre cele mai importante competiții din industria fitnessului mondial, ce adună peste 700 de concurenți.
Anca participă la categoria Profesioniști, categorie dedicată concurentelor deja calificate în urma câștigării unei competiții importante, așa cum este Miss Fitness Universe. LATER EDIT: Anca Bucur a CÂȘTIGAT COMPETIȚIA ȘI ESTE CAMPIOANĂ MONDIALĂ LA FITNESS, CATEGORIA PROFESIONIȘTI! 🙂
*Sportiva noastră are la activ două titluri de campionă mondială la fitness şi unul de vicecampioană, obținut anul trecut, așa că are șanse mari acum pentru titlul suprem, și noi îi ținem pumnii!
Ne-a dat voie să intrăm puțin în culisele unui campion mondial, așa că vom afla din interviul de mai jos care a fost și este drumul ei către performanță.
Mulțumim că ne-ai scris din avion, Anca! 🙂
Anca Bucur foto arhiva personala
Cum arată, în mare, antrenamentul tău pentru Campionatele Mondiale de Fitness din SUA, care se apropie? Poţi să ne spui câte ceva şi despre nutriţia şi alimentaţia ta în perioada aceasta?
Sunt antrenor de group fitness şi predau o medie de 4 clase pe zi în diferite centre WorldClass din Bucureşti.
Trebuie să pun accent pe asta deoarece acest lucru contribuie foarte mult la condiţia mea fizică şi rezistenţa la efort.
Bineînţeles, pregătirea pentru concurs este specifică şi separat de ceea ce fac eu în sala că antrenor.
Am 28 de ani şi am început să fac sport de la vârsta de 3 ani. Toată experientă trăită până acum şi antrenorii pe care i-am avut de-a lungul anilor contribuie azi la capacitatea mea de a mă pregăti singură.
Ştiu cum să îmi compun exerciţiile de fitness, mă gândesc la temă, ideea de costum, şi toate celelalte.
Aşa că încerc să mai strecor printre clase înainte cu 3 luni de competiţie pregătirea specifică – coregrafie, mobilitate, dificultatea exercitilor şi rezistenţă crescută pentru a putea duce la final întreg exerciţiul de concurs.
În ceea ce priveşte alimentaţia adopt un stil de viaţă sănătos. Adică am un echilibru şi respect câteva reguli de bază indiferent de anotimp.
Fiind o Federaţie de Fitness în care se cere o musculatura naturală (e motivul principal pentru care am ales să particip la aceste competiţii) programul alimentar nu este deloc dramatic. Trebuie doar să scad procentul de grăsime ca să accentuez musculatura, iar asta rezultă din pregătire şi program alimentar.
Aşa că în cele 3 luni înainte de pregătire las dulciurile deoparte (pe care le mănânc ocazional) şi toate celelalte pericole alimentare. Am 3 mese principale, 1 shake sau 2 de proteină Herbalife, creată special pentru oameni activi că mine şi uneori o gustare compusă din seminţe crude/unele fructe.
Încerc să îi ofer corpului meu vitamine, mâncare şi suplimente de calitate, ca să reziste la programul care este supus.
Ştiu că ai un job solicitant, şi că zilnic tăi Bucureştiul în toate cele 4 colţuri ca să ajungi la centrele Worldclass, unde eşti instructor de fitness, sunt şi şedinţele particulare de antrenor… Cum găseşti timp?
Aşa este. Am perioade mai încărcate, unele mai normale.
Spre exemplu nu am mai avut un weekend liber din luna august ( după nunta mea) dar am fost foarte implicată în proiectele mele şi de asemenea ştiam că va urma satisfacţie, mulţumire şi apoi şi zile libere.
Îmi aleg singură proiectele şi aparitile în care mă implic. Dacă nu mă reprezintă sau simt că nu aş face faţă, reuşesc să aleg varianta cea mai potrivită mie. Cred că de fapt acesta e cel mai bun lucru pentru mine. Că îmi găsesc echilibrul şi mă implic în lucruri ce mă reprezintă şi motivează să îmi găsesc energia şi inspiraţia, chiar şi în zilele mai puţin bune.
Sunt un om optimist căruia îi place lucrul bine făcut.
Ce presupune antrenamentul mental pentru un Campionat Mondial? Poţi să ne dai un exemplu din care să înţelegem importantă psihicului în acest proces?
Este foarte inportant. Motoul meu preferat e: “Credinţa mişcă munţii din loc”. Cred că aşa am crescut.
Făcând sport de mică şi fiind departe de familie, am învăţat să fiu hotărâtă şi să fac lucrul până la capăt, dacă mi-l doresc cu adevărat. Aşa şi cu pregătirea pentru campionatele de fitness. Iubesc să fiu pe scenă, mă bucur că am reuşit şi mai ales că inspir oameni din jur. Cred că asta e hrană pentru suflet la un artist, la mine.
Anca pe scena, in concurs
foto arhiva personala
De unde vine această forţă, aceea de a devedi mereu? Ai la activ două titluri de campionă mondială la fitness şi una de vicecampioană, anul trecut. Şi ştiu că tintă ta a fost şi este întotdeauna aceea de campion.
Aşa e. Până aici am muncit să ajung campioană, pentru că asta îi spuneam mamei la vârstă de 7 ani când m-a înscris la şcoală de Gimnastică de la Deva: “Mami, vreau la gimnastică la Deva (ştiam de la televizor că acolo era Lotul de Gimnastică), să devin campioană”. Am reuşit.
Azi mă bucur de moment, de drum, de oameni, de experienţă.
Mi-am promis că atunci când nu voi mai fi entuziasmată sau nu voi reuşi să mă prezint la nivelul la care am ajuns, voi renunţa să fac asta. Deocamdată, bineînţeles, cât îmi permite şi sănătatea, am să îmi hrănesc pasiunea pentru sport şi scenă cu aceste competiţii 🙂
Cum ai reuşit să te ridici în 2013, în urmă acelei accidentări la genunchi, să totuşi să câştigi titlul în anul acela?
Ahh… acel an. A fost un adevărat proces şi lucru intens cu mine şi psihicul meu.
O persoană activă care e în picioare la 6 dimineaţa şi ajunge seara la 10, să fie nevoită dintr-o dată (a fost o accidentare banală) să stea la pat 6 sapamani?
Nu mi-a fost uşor, dar am acceptat situaţia şi m-am gândit la cum să procedez să mă ridic.
A fost primul an în care eram calificate – doar foste campioane- într-o divizie a profesioniştilor.
Ce sportiv nu vrea să fie numit profesionist şi să se aflet pe o scenă cu cei mai buni din sportul pe care-l practică?
Mi-am zis: voi merge la concurs, chiar dacă va fi să îmi fac prezenţa. M-am recuperat singură, am avut răbdare, ceea ce nu credea doctorul meu că se va întâmpla. Am urmat paşii, am citit mult în acea perioadă, mi-am imaginat exerciţiul şi reuşita.
foto arhiva personala
Poţi să ne divulgi tema show-ului tău de anul acesta? Cum îţi alegi aceste teme, programul artistic?
Anul acesta exerciţiul, mişcările, muzica şi costumaţia reprezintă: Dracula.
Trebuie să recunosc că aşteptam de la început (încă de la primele concursuri) să fac o tema care să aducă cu gândul la România. Dar acum a venit momentul ei.
Am avut Black Swan, Cleopatra, Xena printesa războinică… Pur şi simplu simt aceste personaje. Mă gândesc ce mi s-ar potrivi, ce muzică aş putea folosi în program…
Cei din America m-au numit master of disguise, datorită momentelor memorabile de la concursuri. Mă bucur că am reuşit să fac cunoscută România în aceste competiţii internaţionale. La primul meu concurs, abia la a treia încercare m-au prezentat corect, cu numele ţării…
Cum reuşeşti să te automotivezi, zi de zi? Ştiu că nu apelezi la un antrenor şi faci totul singură. Care este cheia, în cazul tău?
Pasiune pentru ceea ce fac, un parcurs frumos în sport, aspiraţii şi dorinţa de a mă simţi bine cu mine.
EXCLUSIV. Campioana mondială MTB Downhill, Tracey Moseley: “La 15 ani nu mă gândeam că voi ajunge aici”
Adrenallina a discutat în exclusivitate cu cea mai bună sportivă pe care o are sportul mountain bike Downhill la acest moment, în lume. Britanica Tracey Moseley (33 de ani) și-a atins visul de a deveni Campioană Mondială, după ce l-a vânat timp de peste un deceniu: s-a întâmplat în 2010, la Campionatul Mondial de Downhill din Mont Saint Anne, Canada, iar anul trecut l-a reconfirmat, ocupând din nou cea mai înaltă treaptă a podiumului. Tracey excelează în poate cea mai grea formă de mountain bike – Downhill înseamnă văi abrupte, teren accidentat, coborâri pe bicicletă la viteze amețitoare, sărituri în aer printre copaci, buruieni și pietre colțuroase. A practicat de mică acest sport, împreună cu fratele ei, în pădurea din apropierea casei sale, iar la 13 ani participa la primul ei concurs, improvizat de cei doi frați chiar la ferma familiei. Tracey ne-a vorbit despre copilăria ei, despre cum i-a schimbat viața acest sport, despre mecanicul ei, despre cum nici nu visa la 15 ani că va face parte din echipa Trek World Racing, că va ține în mâini o Cupă a excelenței mondiale și că va purta tricoul visurilor: jerseul curcubeu, purtat doar de campionul mondial la o disciplină ciclistică.
Tracey Moseley, campioana mondială la MTB Downhill
