Testez. Am alergat cu Felinele S-Karp
Mai întâi a fost Maratonul Internațional București. Prima mea alergare mai lungă cu Felinele, una de maraton, pe șosea.
Mi-am pus toate speranțele în Feline, numai că nu au putut sărăcuțele să alerge în locul meu. 🙂
Aveam ceva emotii in seara dinaintea cursei, reiese si din foto 😉
O cursă chinuitoare pentru mine, jumătate din ea în alternanța mers-alergare, cu dureri crunte în genunchiul stâng și șoldul drept. Am finalizat-o din încăpățânarea de a nu semna primul meu DNF (did not finish), deși nu este o decizie înțeleaptă și nu o recomand nimănui. Am avut noroc că nu au existat efecte secundare după cursă, câteva zile mai târziu parcă durerea din genunchi nici nu ar fi existat. Poate mi-am imaginat-o doar :D.
Măcar am fost zâmbitoare și la start și la finish.
cu o amica, Oana, la start MIB 2015
la finish, cu Felinele in mana.
Felinele de la S-Karp sunt pantofi de alergare dedicați mai ales alergării montane, dar eu am alergat comfortabil cu ei pe asfalt. Și antrenamentele pentru MIB le-am făcut tot cu ei, pe asfalt, și sincer parcă nici nu îi simt în picioare.
Sunt extrem de ușori!
Au doar aproximativ 260 de grame. Sunt potriviti pentru un picior lat, ca al meu, și sincer este prima pereche de pantofi in care monturile de la picioare (da, am așa ceva, din păcate) nu țipă după ajutor. Sunt incredibil de moi.
Comozi
Frecarea în interioul lor e minimă în timpul alergării, așa că am terminat cei 42 de kilometri măcar fără umflături colaterale. Au cusături destul de fine pe interior.
Au aderență și absorb șocurile
De aderența lor mi-am dat seama la o cursă de trail running – Semimaratonul Plopeni, unde am alergat tura scurtă, de 10 kilometri.
A fost o dimineață încântătoare de toamnă, pe 18 octombrie, când am alergat în pădurea din Plopeni. Plouase în zilele anterioare, așa că am găsit destul de mult noroi pe poteci. In primele 5 minute din cursă mi-a rămas pantoful drept în urmă, înfipt într-o mocirlă, așa că a trebuit să mă întorc după el.
Situația asta mi-a dat senzația că șireturile sunt cam subțiri și există posibilitatea să se cam dezlege, și trebuie să te oprești de câteva ori să le legi din nou. Ceea ce am și făcut, de mai multe ori în cursă.
Dar pe potecile fără nămol, pantofii s-au comportat foarte bine: talpa este Exmoor, și nu a existat alunecare sau senzație de nesiguranță la călcat. Sunt destul de stabili, cu o amortizare ok.
finish a la Plopeni
De când sunt la mine, am alergat doar împreună, mi-am lăsat pantofii Adidas și Mizuno să cam plângă în dulap. Mă duc cu ei mai ales pe pante, și fac traseul MoonTime Bike, din Tineretului, harta e aici.
Dacă vreți să veniți, o bună ocazie este la întâlnirile marca Tineretului Slopes Running, următoarea alergare de grup este marți, 3 noiembrie.
Recomandarea mea este ca înainte de a trece la vânătoarea celui mai bun pantof de alergare pentru tine, să îți faci un test de pronație, ca să eviți discomfortul și eventualele accidentări. (pronația e mișcarea pe care o face piciorul când calcă pe pământ în timpul alergării și modul în care greutatea este transferată de la călcâi la degetele de la picioare și distribuită către articulații.)
Voi ați alergat cu Feline? Cum vi se par?
Testul de pronație. Cu ce ne încălțăm la alergare.
Roxana Lupu
Alergarea este un proces atât de firesc și natural încât atunci când ajungi la termeni precum test de pronație crezi că e despre altceva. Ceva politic sau despre spatiu!
Este și alergarea asta o știință și e bine să știm câte ceva despre tehnica ei, ca să alergăm eficient, ca să ne simțim bine alergând, ca să evităm accidentările și ca să devenim mai buni la asta, nu?
Ce este pronația?
Pentru a alege perechea potrivită de pantofi de alergare pentru tine, trebuie să știi că nuanța lor poate cădea pe planul secund :). Pentru că sănătatea e mai importantă, nu de alta. Știai că dacă achiziționezi ceva neadaptat la tipul tău de pronație riști probleme medicale precum fasceita plantară sau tendinita? Brr, we don’t want that.
Deci ce este, dom’le, pronația asta? Este mișcarea pe care o face piciorul când calcă pe pământ în timpul alergării și modul în care greutatea este transferată de la călcâi la degetele de la picioare și distribuită către articulații. Odată aflat pe sol, piciorul se mișcă în rotație spre interior, apoi se ridică de pe sol și împinge în călcâi pentru a avansa. Rotația piciorului spre interior și înapoi se numește pronație.
SportGuru este cred singurul magazin cu profil sportiv din România unde se poate face testul de pronație la modul profesionist. (au un showroom nou nouț pe Bulevardul Unirii 69). Este utilizat în proces un aparat de dinamică, nu un simplu scanner.
Am mers la băieți să-mi fac testul ăsta și să mă uit după ceva pantofi de alergare, că se apropie Maratonul (oh, no! :D) București, și va fi momentul când voi înțelege și eu mai bine ideea celor 42 de kilometri – în Ironman, anul trecut, a părut ceva îngrozitor!). Deci nu l-aș pune pe ăla ca fiind primul meu maraton. Pe 4 octombrie va fi primul primul, la Raiffeisen Bucharest Marathon! 🙂
So, să trecem la treabă.
Mai întâi ți se scanează tălpile, pentru a determina lungimea, lățimea și arcuirea arcadelor.
Partea a doua, cea de dinamică, analizează mai multe aspecte ale mișcării cu ajutorul unei camere video, calculând mai mulți parametri, si la final se emite un raport.
La mine testul a scos la iveală că dreptul e puțin mai mare, cu 3 milimetri, dar Ștefan Maresi de la SportGuru spune ca este o diferență destul de întâlnită.
Arcuirea e normală, nu calc nici pe dreapta nici în față, nici pe toată talpa iar punctele maxime de presiune din talpă (pe care apăs cel mai mult când alerg) sunt destul de ok ca distribuire, nu sunt concentrate într-un singur loc.
Trebuie stabilită și axa picioarelor și iată că după muulți ani cineva îmi dă lumea peste cap, spunându-mi în urma unui test că… am picioarele drepte! Yu-hu, take this, pubertate! :))
Mai trebuie să vedem cum mi se rotesc tălpile când merg. Daca scap și de ăsta, fotomodel mă fac! 😀
N-a fost să fie. Se pare că unghiul în care calc este foarte mic, merg cu picioarele către interior, la 2, 3 grade, îmi spune Ștefan. Nasol.
Am însă o flexibilitate bună la articulații, și la mâini și la picioare.
Rezultatul final arată că alerg pe toată talpa, iar piciorul drept tinde să vină spre interior, ceea ce înseamnă că am o ușoară pronație. Una neutră.
Științific vorbind, piciorul are o boltă plantară care face un arc mediu iar eu calc pe axul central, fără a crea unghiuri cu verticala. Piciorul se mișcă ușor în rotație până într-o poziție neutră atunci când face contact deplin cu solul și înainte să împingă din călcai și degete. Talpa interioară a viitorului meu pantof trebuie să aibă o formă semi-curbată, care să permită controlul mișcării în timpul alergării.
Ok, ok, să rezolv eu asta cu pronația, și maratonul e ca și alergat! 😀
Hai, spor la antrenamente! 🙂
