CONCURS. Câștigă un Jurnal de Aventuri, pentru vacanța din vară!
Adrenallina și Inspirel te provoacă la concurs, în urma căruia poți câștiga un… Jurnal de Aventuri, ca să ai ce planifica la vin fiert!
Jurnalul de la Inspirel conține o colecție de peste 300 de experiențe pe care trebuie să le încerci, împreună cu 8 hărți răzuibile, pentru a ține în timp real evidența tuturor aventurilor tale.
Lista este împarțită pe continente și conține 64 de pagini de experiențe din 4 categorii: natură, cultură, activități și gastronomie. Adună inspirație pentru tot anul și reunește-ți gașca pentru călătorii memorabile!
Jurnalul de Aventuri
Vei afla despre unele dintre minunățiile lumii, și poate că vei trece la treabă serioasă, depășind stadiul reveriei: asta înseamnă să găsești destinația la care vrei să ajungi și să și planifici cum vei ajunge acolo! Jurnalul de Aventuri e aici să te ajute cu task-ul ăsta drăguț, de ce să nu recunoaștem.
Poate vrei să călătorești pe … aripa unui avion, în Anglia, sau să… ajungi la cea mai provocatoare cățărare din lume, în Tasmania, sau… să înoți cu crocodilii, în Australia… Aici afli câteva dintre destinațiile nebunești cu care te va inspira Jurnalul!
Așadar, ce trebuie să faci ca să ajungă la tine acest Jurnal de Aventuri:
-Like la paginile de Facebook Adrenallina și Inspirel (sigur, numai dacă nu ai dat până acum!)
– comment la finalul acestui post, unde să ne scrieți care este Aventura la care visați și de ce!
– noi vom alege foarte subiectiv cel mai interesant răspuns! Și acolo pleacă și Jurnalul de Aventuri! 🙂
Start concurs: ACUM!
Final concurs: marți, 21 decembrie!
Succes!
cu placa pe nisip, in Peru
credit foto, peruadventurestours.com
Admirând cosntelatiile, in … desertul Atacama, Chile
credit foto: moonlightingcoza
#inspirație. Scrimera Ana Maria Popescu: Medaliile sunt doar amintiri. Dar eșecul te învaţă să nu renunţi
Multiplă campioană europeană și mondială la scrimă, desemnată sportiva anului 2008, 2009 și 2013 pe plan mondial de către Federația Internațională de Scrimă, Ana Maria Popescu (Brânză) nu dă semne că s-ar opri aici.
Cea mai recentă performanță a scrimerei a fost luna trecută, când a câștigat medalia de aur în proba individuală a concursului de spadă feminin disputat la Nanjing, în China, etapă din cadrul Cupei Mondiale la spadă seniori.
Cum gândește un sportiv profesionist de talie mondială, cum continui să îți dorești să fii cel mai bun, când ai fost deja desemnat ca atare, și încă de mai multe ori? Cum ajungi să fii cel mai bun?
Dragostea pentru scrimă, talentul și munca, hazardul, ce îți ia și ce îți dă sportul de performanță, despre toate acestea am vorbit a cu Ana Maria Popescu, la rubrica #inspirație.
Ana Maria Popescu, foto credit: observator.ro
Adrenallina: Ai devenit campioană a României la 7 luni de la începerea antrenamentelor. Cum a fost victoria aceasta pentru tine atunci şi cum s-a petrecut? Să ştii că întrebarea are şi tentă de cum a fost posibil ?
Ana Maria Popescu: Câştigarea primului titlu de campion naţional la categoria copii s-a datorat în primul rând inconştienţei vârstei şi apoi a plăcerii de a mă lupta. După prima competiție la care mă prezentasem şi obţinusem penultimul loc, aveam de luat o revanşă :).Aşadar, după 9 minute de luptă în asaltul final, tabela arăta scorul de 2-2 iar la ‘tuşa de aur’ am făcut ce am ştiut mai bine, am închis ochii şi am întins mâna! Când am deschis ochii şi am realizat că am caștigat a fost exact ca un vis devenit realitate!
Felicitări pentru performanta ta recentă, aurul în concursul de Cupa Mondială din China! Care a fost cel mai dificil moment al etapei?
Mulţumesc! Cu siguranţă drumul a fost partea cea mai grea 🙂 După o călătorie de 20 şi ceva de ore, o zi în care ne-am antrenat, a venit şi ziua finalei. Trebuie să recunosc faptul că la vederea asalturilor ce mă aşteptau nu am fost foarte optimistă. Erau adversare incomode cu care mă mai întâlnisem de câteva ori, dar şansa a fost de partea mea şi am profitat de o zi în care scrima a părut uşoară.
Ai simţit vreodată că eşti menită pentru performanţă mondială?
Momentul în care am realizat că drumul performanţei a fost bine ales s-a întâmplat în 2001 la CM de cadeţi din Polonia, unde am câştigat medalia de aur. Îmi dorisem atât de mult acel titlu, visasem şi muncisem pentru el, încât ajunsă pe podium parcă m-am şi speriat de ce avea să urmeze!
Câştigasem o dată, dar acela putea fi norocul, în mintea mea era doar gândul că trebuie să confirm acel rezultat! Dar înainte de această întâmplare nu mă gândisem, doar auzeam adulţi care-mi dădeau credit: ” fetiţă asta o să ajungă mare!”, “are potenţial! e şi stângace! o să facă ceva”. Eu mă vedeam doar o fetiţă căreia îi plăcea să se joace cu săbii în loc de păpuşi 🙂
Ana Maria Popescu, in semifinale la Jocurile Europene de la Baku, pe 23 iunie, 2015
foto: AFP
Ai o abordare interesantă a succesului: medaliile le ţii sub lacăt, dar atunci când pierzi, faci un tablou mare cu asta, pe care îl aşezi la vedere, cum e cazul cu poza de la JO Londra 2012, când eşti îngenuncheată şi plângi. De ce?
Medaliile le am deja, sunt bine puse şi nu mai am ce învăţa de la ele. Sunt doar amintiri frumoase! Pe când eşecul te învaţă să nu renunţi! Poza aceea a fost şi unul dintre motivele pentru care am ales să continui după Londra. Nu puteam renunța, nu puteam să-mi iau rămas bun în genunchi şi cu lacrimi în ochi.
Spuneai că eşti talentată la scrimă şi la nimic altceva, orice alt sport te lasă rece. Cât de mult crezi în hazard, şi în această întâlnire providenţială a ta cu scrima?
Este purul adevăr 🙂 Vă pot face oricând o demonstraţie de cum NU se practică orice alt sport în afară de scrimă! Clişeul acela cu aşa a fost să se întâmple este valabil în cazul meu, un caz fericit. În familia mea nimeni nu a avut contact cu acest sport, eu nu auzisem până atunci de scrimă. Norocul meu a fost fratele mai mare, Marius, care trebuia să-i găsească o ocupaţie surioarei mai mici ca să nu-l mai bată la cap :).
Dacă ar fi să compari scrima cu o scenă, oricare, din viată reală sau SF, cum ai alege să descrii acest sport?
Scrima este o joacă la început, să zicem leapşa. Cu cât avansezi şi devine mai serios, ajungi în postura de vânător-vânat! Sunt interesante toate etapele! Cea mai bună imagine ar fi cu Tom&Jerry în orice ipostază, cine pe cine păcăleşte 🙂.
Spuneai într-un interviu că scrima înseamnă viteză, de reacţie, de deplasare, de execuţie, îndemânare, precizie şi intuiţie. Care sunt punctele tale forte?
Nu sunt o tragătoare de viteză, nici măcar una de forţă. Marele meu avantaj este intuiţia. Ghicesc intenţia adversarei şi asta mă ajută enorm într-un asalt.
Ce înseamnă pentru ţine performanța şi cum reuşeşti să te menţii acolo, în vârf? Care e secretul tău?
Să visezi şi să-ţi îndeplineşti visele. Probabil ar fi trebuit să folosesc cuvinte pompoase pentru a defini performanța, dar pentru mine e confirmarea faptului că am muncit bine. Dacă aş avea vreun secret chiar credeţi că l-aş divulga? 🙂 Simplul fapt că mai sunt multe medalii care îmi lipsesc din palmares mă motivează să rămân concentrată pe ce am de făcut.
Aur cu echipa
Cum îţi antrenezi psihicul? Ai avut dintotdeauna această tărie? Sau ţi-ai antrenat-o?
De curând am început să lucrez pentru pregatiea psihologică. Înainte, lucrurile veneau normal şi natural că şi cum aşa ar fi trebuit să fie! Probabil din cauza vârstei, îţi aduce ceva şi îţi ia altceva, un fel de legea compensaţiei. Ideal este să poţi păstra un echilibru.
Ce ţi-a dat şi ce ţi-a luat acest sport?
În primul rând mi-a dat şansa de a fi cel mai bun la un moment dat într-un anumit domeniu şi nu mi se pare puţin lucru. Apoi sunt micile plăceri şi bucurii de zi cu zi, pe care le trăiesc datorită sportului. Şi dacă ar fi s-o acuz că mi-a luat ceva, acel ceva ar fi probabil momentele petrecute departe de cei dragi! Trăgând linie, mi-a dat mai mult decât aş putea să dau eu mai departe în această viaţă!
Palmares de medalii
|
||||||||||||||||||||||
| Jocurile Olimpice | ||||||||||||||||||||||
| Argint | Beijing 2008 | individual | ||||||||||||||||||||
| Campionatul Mondial | ||||||||||||||||||||||
| Aur | Paris 2010 | pe echipe | ||||||||||||||||||||
| Aur | Catania 2011 | pe echipe | ||||||||||||||||||||
| Argint | Moscova 2015 | pe echipe | ||||||||||||||||||||
| Bronz | Lisabona 2002 | individual | ||||||||||||||||||||
| Bronz | Catania 2011 | individual | ||||||||||||||||||||
| Bronz | Budapesta 2013 | pe echipe | ||||||||||||||||||||
| Campionatul European | ||||||||||||||||||||||
| Aur | İzmir 2006 | pe echipe | ||||||||||||||||||||
| Aur | Kiev 2008 | pe echipe | ||||||||||||||||||||
| Aur | Plovdiv 2009 | pe echipe | ||||||||||||||||||||
| Aur | Sheffield 2011 | pe echipe | ||||||||||||||||||||
| Aur | Zagreb 2013 | individual | ||||||||||||||||||||
| Aur | Strasbourg 2014 | pe echipe | ||||||||||||||||||||
| Aur | Montreux 2015 | pe echipe | ||||||||||||||||||||
| Argint | Kiev 2008 | individual | ||||||||||||||||||||
| Argint | Zagreb 2013 | per echipe | ||||||||||||||||||||
| Bronz | Sheffield 2011 | individual | ||||||||||||||||||||
- 2015-2016– 1 medalie de aur (Nanjing)
- Jocurile Europene din 2015: medalia de aur la individual, medalia de argint pe echipe
Destinaţii exotice de aventură: top al preferinţelor românilor
Extreme Travel, prima agenţie de turism de aventură din România, a făcut un top al destinaţiilor de aventură favorite ale românilor, luând în calcul expediţiile alese de clienţi în ultimii ani.
Astfel, câştigătoare au ieşit:
- Africa de est, cu safari şi ascensiunile pe Kilimanjaro (5,895 m) şi Mount Kenya (5,199 m);
- Ascensiunile pe cele mai înalte vârfuri montane din Europa, Elbrus (5.642 m) şi Mont Blanc (4,809 m);
- Patagonia, trekking în unele dintre cele mai sălbatice și izolate zone ale planetei, ghetari spectaculosi, croaziere la “capătul lumii”, în Țara de Foc;
- Chile, Bolivia, Peru – Traversarea Anzilor din deșertul Atacama până la Salar de Uyuni;
- Noua Zeelanda – vizite fiorduri, colonii de foci, scufundări, trekking spre Milford Sound, unul dintre cele mai spectaculoase trasee din lume;
“Românii interesați de aventură sunt oameni cu mintea deschisă, dornici de explorare, media de vârstă e încadrată în segmentul 35-40 de ani. Sunt oameni cu venituri peste medie, interesaţi de destinaţii îndepărtate, exotice, şi de un gen de turism foarte apropiat de comunitatea locală. Vor să trăiască ca oamenii din ţinuturile unde ajung, să le înţeleagă tradiţiile, obiceiurile, şi să experimenteze Aventura în toată plenitudinea termenului. Majoritatea clienţilor nostri sunt recurenţi, revin anual sau de mai multe ori pe an în expediţiile noastre”, spune Radu Vatcu, alpinist, ghid şi fondator Extreme Travel.
În 2016, Extreme Travel pregăteşte noi destinaţii exotice:
-Patagonia Chiliană, între vulcanul Chaiten şi lacul O’Higgins (ianuarie);
– Africa Australă, expediţie de Aventură de la Cape Town la Cascadă Victoria (martie);
– Ethiopia, expediţie la triburile izolate din Valea Omo, până la selenara depresiune Danaquil (de Paşte);
-Prima ascensiune la Cercul Polar, pe Denali (6.194m) cel mai înalt vârf din America de Nord (iunie)
*Despre Extreme Travel
Extreme Travel este prima agenţie de turism de aventură din România. Ghizii Extreme Travel conduc români în destinaţii spectaculoase ale planetei: de la cele mai înalte şi celebre culmi muntoase – Mont Blanc (Franţa), Mount Kenya (Africa), Aconcagua (Argentina), la trekking şi aventură în Patagonia, Venezuela,Tanzania, Borneo, Antarctica, Peru, America Centrală, şi multe altele.
Programele Extreme Travel includ circuite pe toate continentele lumii şi se adresează atât persoanelor cu experienţă în escaladarea vârfurilor muntoase cât şi celor fără aptitudini fizice deosebite.
Peste 1.000 de alergatori au luat startul la cea mai mare cursă a iernii
Duminica asta a avut loc cea de-a 4-a ediție a evenimentului de alergare pentru amatori, Băneasa Trail Run 2015, powered by Băneasa Shopping City, sponsorizat de INTERSPORT, cu susținere pentru campania #RespirăSănătate și organizat de Asociația Trăiesc Sănătos și agenția Running Media.
De la an la an, competiția Băneasa Trail Run a crescut, astfel că de la 180 de participanți la prima ediție din 2012, anul acesta s-a depășit pragul de 1.000 de alergători. De altfel, succesul demonstrat al evenimentului a determinat organizatorii să ia decizia de a organiza în 2016 trei ediții Băneasa Trail Run: ediția de primăvară (24 aprilie), toamnă (11 septembrie) și de iarnă (11 decembrie).
“Băneasa Trail Run este, în primul rând, un eveniment de suflet pentru Running Media, este primul eveniment sportiv în a cărui organizare ne-am implicat, un proiect care a crescut frumos de la an la an și care își merită renumele de <Sărbătoarea Alergătorilor>”, a declarat Theodor Manolache, partener al Running Media Consulting.
La Băneasa Trail Run 2015, s-a alergat pe traseul tradițional de 10,5 km, dar și pe traseul de 21 km, inaugurat anul trecut de echipa Băneasa Trail Run.
„Pentru al patrulea an consecutiv, încurajăm alergătorii să descopere plăcerea de a alerga în natură, în pădure, și de a-și menține forma fizică. Sperăm ca prin acțiunea Băneasa Trail Run să ducem mai departe mesajul Asociației noastre, și anume acela de a promova sportul ca activitate normală în viața fiecăruia dintre noi”, a declarat Vlad Mihalache, președintele Asociației Trăiesc Sănătos.
Startul s-a dat din fața restaurantului Casa Albă, lângă intrarea în pădurea Băneasa. 500 de alergatori au participat la proba de 10,5 km și 525 la cea de semimaraton. În total, peste 1.000 de alergători care s-au declarat încântați de traseu și atmosferă.
În kitul de concurs, concurenților li s-a oferit o vestă pentru alergare, o cană filtrantă Aqua Optima, un bidon de hidratare și un baton energizant de la PowerBar , iar câștigătorii au fost recompensați cu premii în bani în valoare totală de 7.200 lei.
Câștigătorii editie a 4-a sunt:
Semimaraton – 21 kilometri Cros – 10,5 kilometri
Open Masculin Open Masculin
Locul 1: Munteanu Florin Locul 1: Timbalist Ghenadie
Locul 2: Stroescu Daniel Locul 2: Ene Pavel
Locul 3: Purcea Ionut Locul 3: Milea Radu
Open Feminin Open Feminin
Locul 1: Stroescu Iuliana Locul 1: Manac Antoanela
Locul 2: Veliscu Maria Locul 2: Buga Florentina
Locul 3: Muscalu Ionela Locul 3: Tempeanu Ilinca
Clasamentul competitiei e aici.
Powered by: Băneasa Shopping City
Sponsor: Intersport Romania
Susținem: #RespirăSănătate
Parteneri: Ciuc Natur Radler, Borsec, Carrefour, BCR, Aqua Optima, PowerBar, Barilla, Casa Alba, Polar, Eisberg
Parteneri media: Radio 21, Preda Publishing, Asociația Bucharest Running Club
Pareneri tehnici: Stejarii Country Club, Netopia mobilPay, 42km.ro, Smart Atletic, Quantix Marketing Insights, Romprest, web2sms.ro
Organizatori: Asociatia Traiesc Sanatos si Running Media Consulting
Iarna e pentru planuri în Jurnalul de aventuri!
Raluca Mihăilă
Ce serviți la vinul, pardon ceaiul cu scorțișoară și anason? Lângă sobă/calorifer/șemineu? Nu-i așa că niște planuri simpatice și îndrăznețe pentru la vară? 😀
Pentru inspirație, Inspirel are ghid, un Jurnal de aventuri pentru cei mai duși cu pluta dintre noi. Jurnalul conține o colecție de peste 300 de experiențe pe care trebuie să le încerci, împreună cu 8 hărți răzuibile, pentru a ține în timp real evidența tuturor aventurilor pe care le-ai trăit!
Lista este împarțită pe continente și conține 64 de pagini de experiențe din 4 categorii: natură, cultură, activități și gastronomie. Toate sunt ciudate, extravagante și excentrice, vă garantăm!
Așadar, spre aventură înainte! Iată câteva destinații propuse de simpaticul Jurnal:
Excursie cu elicopterul, Gheţaru Franz Josef, Noua Zeelandă
O aventură pe care trebuie să o încerci, cât mai curând, deoarece gheţarul se… topeşte destul de rapid! Ia elicopterul şi admiră sus imaginile incredibile, apoi continuă-ţi călătoria direct pe gheţar. Vei înţelege de ce constituie atracţia principală a coastei de vest a Noii Zeelande!
credit foto: glaciercountry.co.nz
Competiţie într-o… mină de nisip abandonată
Ce spui deo cursa mai… inedită? 😀 Mai exact, parcurgerea în fugă a unui traseu subteran de 5 km, într-o mină de nisip abandonată? Obstacolele includ dune de nisip, lacuri subterane, căţărări şi târâre prin peşteri care ajung şi la 10 m înălţime.
Dacă te-am convins, SpeRUNking Sandmine Challenge este numele cursei, în Missouri, SUA, şi a intrat într-un top 10 aventuri americane, realizat de CNN.
Iniţial au fost peşteri, exploatate iniţial pentru siliciu, timp de 120 de ani, pentru a deservi fabricile de sticlă în jurul cărora a fost construit oraşul.
credit foto: stltodaymycapture.com
Insula Porcilor, Big Major Cay, Bahamas
Pe o mică insula părăsită din Bahamas, cunoscută oficial ca Big Major Cay, se înregistrează o populaţie de aproximativ 20 de… porci. Aceştia sunt singurii locatari ai insulei şi au devenit foarte populari! Porcii sunt incredibil de prietenoşi şi sociabili şi pot fi văzuţi deseori înotând în jurul insulei pentru a se răcori sau vizitând bărcile cu turişti, pentru a primi de mâncare.
Legenda spune că porcii au fost aduşi de marinari, care au intenţionat să se întoarcă pentru a-i mânca. Se pare că nu au revenit, iar porcuşorii au dus-o din ce în ce mai bine! Dacă ajungi prin Bahamas, s-ar bucura să treci pe la ei cu nişte Eugenii! 😀
credit foto: slate.com
credit foto: slate.com
Plimbare nocturnă în kayak, St. Thomas, U.S. Virgin Islands
Alege o experienţă inedită şi plimbă-te noaptea într-un kayak transparent, dotat cu lumini îndreptate spre adâncuri. Vasele strălucesc şi ele în întuneric, aşa că îţi vezi tovarăşii de călătorie, care arată cam ciudat în lumina asta :D, şi îţi permit mai ales să admiri fauna acvatică! Poţi observa astfel peşti, pisici de mare, arici de mare, broaşte ţestoase şi nu numai.
Asta se întâmplă în Insulele Virgine, unde există două puncte importante de observaţie: Blackbeard’s Castle, unde străjuia faimosul pirat Barbă Neagră, şi Drakes’s seat, un presupus loc strategic pentru Şir Francis Drake.
Iată un mic video cu priveliștea incredibilă:
Admiră stelele în Deşertul Atacama, Chile
Deşertul Atacama, din America de Sud, este nu numai unul din cele mai uscate locuri din lume, dar şi unul din cele mai întunecate. Situat la altitudine, cu un cer lipsit de nori în majoritatea timpului, e un loc de vis, unde poţi admira constelaţiile. Ghizii vor împărţi turiştii în mici grupuri, în tabere nocturne, sau vor face o excursie pe stânci pentru găsi cele mai bune locuri pentru observaţie. Atacama este o locaţie des folosită în filmele science-fiction, datorită asemănării cu peisajul întâlnit pe Marte.
credit foto: moonlightingcoza
Cu placa pe nisip, Cerro Blanco, Peru
Cerro Blanco este a doua dună de nisip că înălţime din lume, situată la 1.176 m. Faza tare este că o poţi coborî pe o placă! Coborârea cu placă pe nisip este o activitate populară în această zona a ţării, unde agenţiile de turism te vor aduce din Nazca special pentru această experienţă.
Urcarea până în vârful dunei poate să ia până la 3 ore, deoarece este prea înaltă şi abruptă pentru a folosi maşinuţele de nisip. Acolo senzaţii tari! 😀 Dacă ajungi, povesteşte-ne cum a fost!
credit foto, peruadventurestours.com
Maratonul oamenilor și al… cailor
Raluca Mihăilă
Un maraton este o competiție în care te întreci cu alți sportivi și cu tine însuți. Adică alți oameni 🙂
Ai auzit de competiția unde oamenii se întrec cu…. caii?! Da, exista așa ceva!
oameni și cai.
credit foto: Telegraph.co.uk
În fiecare an, peste 600 de alergători și zeci de cai se întrec într-o competiție de maraton, într-un orășel din Marea Britanie, Llanwrtyd Wells. Evenimentul a luat naștere în 1980, atunci când un proprietar de bar a auzit o discuție în care se dezbătea dacă un om ar putea ține ritmul cu un cal, pe distanță lungă. 🙂
Cursa are aproape distanța unui maraton – 35 de km– dar se întinde pe un teren mult mai dificil – pe dealuri, prin păduri sau terenuri mlăștinoase.
credit foto Walesonline.co.uk
Caii sunt favoriții :D, dar de obicei câștigă la câteva minute sau chiar secunde. Guess what, de două ori în istoria cursei oamenii au ieșit învingători! În 2004, Huw Lobb a devenit primul câștigător uman, reușind să întreacă cel mai apropiat cal cu un avans de 2 minute. A obținut un premiu de 25.000 lire pentru asta.
Premiul se reportează în fiecare an în care câștigă caii. Ei pleacă la 15 minute în urma oamenilor, iar la jumătatea cursei trebuie să treacă printr-un control veterinar – cu rol de verificare.
Vă las cu un minidocumentar interesant despre cursă :):
Guilty pleasures în triatlon, faza pe antrenamente (I)
Le trăim cu toții, dar sunt atât de personale (și, uneori, jenante! :D) încât le ținem pentru noi. Acele chestiuțe, detăliuțe 😀 care sunt doar ale noastre, micile superstiții, gafe, obiceiuri, pe care le luăm cu noi în orele de înot, alergare și bicicletă, și care spun despre noi câte ceva. Dar ar fi totuși amuzant să le împărtășim, nu credeți? 😀 Vă dau leapșa imediat!
So, guilty pleasures la antrenamente, varianta mea. 😀 Aș vrea să vă încurajez ca în finalul acestui articol, la comments, să mi le povestiți și voi pe ale voastre, nu de alta, dar să nu mă fac doar eu de râs. 😀 Puțină unitate, colegi din triatlon!
Începem:
– fac ultimii 200 de metri din bazin cu gândul la saună. Abia aștept să mă întind și să mă gândesc la orice și la nimic. Sigur, când ajungi la the promised land și găsești o sticluță cu esență de eucalypt, pe care o doamnă care acum face duș se pregătește s-o împrăștie peste pietrele fierbinți atunci când va veni, trăiești un moment de instabilitate. Mai ales dacă tu ai alergie la parfum! 😀 Și aromaterapia te lasă rece.
Așa că ce să faci? Ascunzi sticluța otrăvitoare!! Când vine doamna, spui inocent, cu ochi de căprioară în întuneric, că nu ai văzut nicio sticluță! Paranormal și inexplicabil, sticluța va apărea din neant, în timpul celui de-al doilea duș al stimabilei;
-ești în bazin și înoți în treaba ta. E dimineață, devreme, ai un 800 de metri lung, ești abia la 400, și continui să aproape dormi în timp ce te mai trezești ca să numeri bazinele. Pe culoarul apropiat, observi un tip care pare că se întrece cu tine. Cumva accelerează de câte ori ajunge în dreptul tău. Hm. Îți vezi de treabă. La capetele de bazin vă nimeriți totuși în același timp de câteva ori, tipul pare că gâfâie, și că încet-încet, privirea lui capătă accente criminale, cu fiecare nou capăt de bazin, în timp ce pare că te studiază să vadă dacă pleci în următoarea tură. E jumătatea aceea de privire pe care o simți în ceafă.
Și, oricum, simți când cineva te provoacă. Ce drăguț, o șansă să te trezești de-a binelea pe ziua de azi! Așa că arunci pe geamul enorm de la Daimon planul de antrenament pe azi, și bagi intensitate. La al 4-lea bazin tipul e roșu ca racul, respiră ca o locomotivă și pare că te va asasina. Te cruță totuși, și decide că e cazul să treacă la niște exerciții cu pluta ;), ca și cum nimic nu s-a întâmplat;
-tot din seria saună: să intri cu telefonul, și abia când micuțul începe să transpire să te prinzi că tu chiar ai intrat cu telefonul în saună; până îl salvezi, faci totuși o poză. nu, nu selfie :D. foto cu cartea pe care o citești :))
ar trebui sa facem un grup: cei care citesc in sauna. cine se mai baga? 😀
-una dintre dilemele din sezonul hibernal, în familie: ce facem cu home trainerul Roxanei? Acum, când am terminat de văruit și mobilat sufrageria?
(extrase) soțul: oricum nu folosești trainerul! De când îl ai te-ai urcat pe el de maxim 4 ori! eu: nu e adevărat, au fost mai multe, nu m-ai văzut tu! Și, oricum, chiar vreau să mă apuc serios! el: banca mea de forță a fost scoasă, așa că nu are ce căuta chestia asta în sufragerie. eu, rugător: atunci în dormitor? el: nu în casă! eu: atunci îl scot pe balcon.
Așa că iarna asta programul meu pe hometrainer se desfășoară pe balcon :D. Azi a fost prima sesiune!
vecinii se uita in sus si inca nu inteleg nimic :D.
Urați-mi vreme bună! :))
-next one: să ajungi în sfârșit la ora de spinning susținută de Răzvan Jugănaru, la MTB Academy, la Daimon, după ce ai reușit să te strecori printr-un trafic îngrozitor, și să descoperi că ți-ai pierdut bidonul cu apă și lămâie pe undeva, exact în timpul în care instructorul spune: aveți toți apă la voi, da? Hidratarea e foarte importantă.
Important e că el vede că ești singurul sărac fără bidon din sală, și îți dă din izotonicul lui, exact când ai mai mare nevoie, yey!
cu gasca MTB Academy, la final de ora
-Să ieși la alergat în Tineretului, la o alergare ușoară, și să te plictisești atât de tare încât să sprintezi. Să fii foarte mulțumit de tine la final. Și invers: să ai programată o sesiune de intervale, și să fii atât de fără chef, încât să bagi un jogging cu privirea tâmpă la rațele de pe lac. Ești la fel de mulțumit la final. J)
Mai am, dar le las pentru episodul 2 :D. Le aștept pe ale voastre! 🙂
Testez. Smuti din fructe, înainte și după antrenament
Te mențin sănătos, îți asigură o stare de bine, optimizează performanța în perioadele de antrenamente grele, ajută la recuperarea după efort. Sunt doar câteva din beneficiile consumului de fructe în cazul sportivilor, fie ei amatori sau de performanță. Ca să susții un antrenament zilnic, ai nevoie de o dietă bogată în fructe și legume. Ce se întâmplă dacă le ignori? Păi… oboseală, mușchi care țipă, imunitate afectată, performanță scăzută. În termeni științifici, stres oxidativ și celule distruse.
Atleții și cei care fac sport intens au un risc ridicat de infecții, pentru că producția de radicali liberi crește în timpul efortului și provoacă situațiile de mai sus. Noroc cu antioxidanții! Antioxidanții sunt mecanismul de apărare al organismului împotriva acestor dușmănoși 🙂 radicali liberi (brr, și numele e înspăimântător, sunt și radicali! Și liberi! :)) Aici aveți un articol cu detalii despre antioxidanți și radicali liberi, ca să înțelegem mai bine cu ce se ocupă fiecare.
Și ghici unde se găsesc antioxidanții? Da, în fructe și legume. Studiile au scos la iveală că cea mai bună rețetă de antioxidanți, pentru oamenii care fac sport, este o dietă zilnică ce conține 5 până la 7 fructe și legume.
Cum ne purtăm cu fructele în relația cu sportul :), și când anume e cel mai bine să relaționăm cu ele? Dacă relaționăm prea mult și la ore nepotrivite, s-ar putea să ne uităm în oglindă după un timp și să nu mai fim așa bucuroși că suntem sănătoși, pentru că tocmai am devenit grăsuți :D. Fructele conțin zahăr, așa că cel mai potrivit moment să le consumi este dimineața, dacă te preocupă silueta.
Sigur, noi cei care facem sport, suntem la adăpost! Înainte sau după antrenament fructele sunt binevenite! 🙂
Mai ales după, când îți vine să rozi și varul de pe pereți! Mie asta mi se întâmplă după înot. Niciun alt sport nu îmi provoacă atâta foame! 😀 Tocmai terminasem o sesiune de vreo 2.000 de m de înot, și m-am trezit, fără să-mi dau prea bine seama, la recepția Daimon, căutând ceva de mâncare! Un baton, un shake proteic, un sandwich, orice!
sursa foto: popsugar.com
Așa am dat eu peste Sloop! Suc natural de fructe fără zahăr adăugat, fără conservanți, coloranți, aditivi. I se spune smuti, o adaptare simpatică a lui smoothie, și faza tare este că sunt conservate toate calitățile nutritive ale fructelor, prin tehnologia de procesare și presare la rece.
Mai aveau “la bar” doar varianta cu castravete, avocado, ananas, măr și lime, și când am văzut combinația am zis doar wow. Nu m-am gândit niciodată că poți combina toate chestiile astea! Rezultatul este ceva acrișor, tonic, dulceag și-un-nu-știu-cum-să-explic taste, care mi-a redat zâmbetul pe buze, că eram cam palidă după bazinele alea. Avocado conține magneziu și potasiu, importante pentru producția de energie, contracția și relaxarea musculară.
Cât despre castravete, care este un fruct dicotiledonat, de culoare galben-verzuie… dar mai bine aflați aici despre proprietățile castravetelui :)))
Cred că v-ați convins de importanța castravetelui! :)) Lăsând gluma la o parte, el conține vitaminele B, acid folic, vitamica C, calciu, fier, magneziu, fosfor, potasiu și zinc. Da, castravetele garantează un boost de energie, mai ales grație B-urilor pe care le conține. Cam asta m-a făcut să mă simt mai bine, combinația următoare:
Apoi mi-am amintit că am mai încercat Sloop. A fost în vară, la Maratonul Olteniei, când am încercat unul cu măr și coacăze negre. It was time for us to meet again, se pare.
Cum ajută fructele după antrenament?
Fructele consumate dupa antrenament refac rezervele de glicogen din mușchi si ficat. Conțin destul de mulți carbohidrați, necesari în recuperare, alături de proteine. Fructele vin la pachet cu vitamina C si alți fitonutrienți cu efect antioxidant, conțin apă, pentru hidratare, și fructoză, care dă energie.
Foarte Important: nu trebuie sa te bazezi doar pe fructe pentru o recuperare optimă post antrenament! Și pentru că e indicat să mănânci ceva în următoarele 15-30 de minute post workout, Sloop poate fi bunul tău prieten până ajungi la the real food! Asta am făcut și eu: am băgat un shot de Sloop, ca să nu fiu nevoită să vandalizez bucătăria unui restaurant în drum spre casă!
Între timp m-am împrietenit cu micuțul ăsta cu avocado și castravete, și l-am luat cu mine nu doar înainte și după, dar și în timpul! Mai jos, un instantaneu artistic cu telefonul în piscina Daimon, pe o vreme nefavorabilă: se creaseră valuri și parcă nu mai ajungeam odată la mal! 🙂
storm at sea 😀
Pe Sloop îl găsiți, dacă îl căutați, în două variante: fresh (suc din fructe proaspete) și acest simpatic smuti (suc, pulpă și fibre din fructe și legume).
Dacă nu sunteți înnebuniți după avocado și castravete, există încă 3 sortimente noi, abia lansate: Sloop pepene, mango și fructul pasiunii, Sloop Freh Mandarine (editie limitata) si Sloop Fresh Kiwi si Portocale.
Așadar, nu doar că nu trebuie să ocolim fructele dacă facem sport, dar e musai să ne împrietenim cu ele. Maximizează performanța, ne mențin sănătoși și ne adăpostesc de infecții și oboseală.
Spor la antrenamente! 🙂
* Smuti-urile delicioase pot fi găsite acum și la promoție de 3+1, în magazinele Cora si Carrefour Artima, pentru o zi într-adevăr slooperbă!
Mult așteptatul SkyRun, în ianuarie: 34 de etaje, 680 de trepte, 119 metri ascensiune
SkyTower Building anunță startul înregistrărilor pentru cea de-a treia ediție a celei mai mari competiții de alergare pe scări din România: 34 de etaje, 680 de trepte, 119 metri ascensiune. Aceasta va avea loc pe 23-24 ianuarie 2016.
SkyRun 2016 aduce un plus de noutate, astfel că există patru asociații beneficiare ale evenimentului: Asociația Mia`s Children, Asociația Mai Mult Verde, HOSPICE Casa Speranței și World Vision România, ficare participant având opțiunea de a selecta încă de la înscrierea în competiție asociația către care dorește să direcționeze un procent din taxa de participare.
Asociațiile beneficiare vor primi 24% din taxa de înscriere a persoanelor fizice și 50% din taxa de înscriere a participanților din mediul corporate.
În plus, orice participant înscris care și-a ales asociația beneficiară poate deveni și fundraiser oficial al acesteia, având opţiunea de a strânge fonduri suplimentare prin platforma online dedicată – Galantom.ro.
Dacă la ultima ediție SkyRun, pe lângă competiția individuală, am avut parte și de o premieră națională, respectiv încercarea ultramaratonistului Gabriel Solomon de a doborî recordul mondial într-un maraton de 24 de ore de alergare pe scări, această ediție vine și ea cu o surpriză. Astfel, SkyRun 24 va întâmpina amatorii de sport și cu o ștafetă de 24 ore, la care vor participa 4 echipe a câte 6 alergători, fiecare reprezentând câte un ONG participant. Aceasta se va desfășura în ziua de 24 ianuarie. La final, echipa care va contoriza cele mai multe urcări va fi desemnată câştigătoare.
Competiția este deschisă participanților cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani, angajații corporate bucurându-se de înregistrări prioritare și un clasament separat. Înscrierile sunt deschise din data de 6 decembrie şi se vor încheia la sfârşitul zilei de 18 ianuarie 2016.
Pentru înscrieri și mai multe detalii despre cea de-a treia ediție SKYRUN accesați pagina oficială a competiției: www.smartatletic.ro/skyrun.
Răzvan Norocel: Îmi amintesc că la început era să leşin după 300 metri de alergare
Am început să fac sport pe la 6 ani. Am început cu înot, hochei şi apoi a urmat atletismul. Am avut noroc deoarece stăteam foarte aproape de zona Lia Manoliu.
Am făcut atletism cam 10 ani apoi am continuat să fac sport doar de întreţinere. Au urmat nişte ani de pauză şi deja nu-mi plăcea cum mă simţeam şi cum începusem să arăt. Aşa că m-am reapucat de alergare în 2014. Inspirat de Dragoş Rouă şi Andrei Roşu.
Ultramaraton 100forchildren, credit foto Radu Cristi, Donez Amintiri
Îmi amintesc că la început era să leşin după 300 metri de alergare. Îmi lăsasem băiatul la înot şi am zis să folosesc ora pe care o aveam la dispoziţie. Planul era să dau o tură de parc IOR. Restul turei am mers. Data următoare am alergat două bucăţi de 300 metri şi tot aşa. În 2 săptămâni am reuşit să alerg o tură întreagă şi eram tare mândru. A venit şi tura 2 şi apoi întâlnirile cu Dragoş Rouă şi Andrei Roşu, şi am decis să alerg la Maratonul internaţional Bucureşti, în octombrie 2014, proba de semimaraton. Aşa au început antrenamentele, 2 -3/ săptămână .
Prima mea competiţie …. 21 km în octombrie 2014. O zi frumoasă , cald. M-am întâlnit cu Dragoş Rouă la start. El urma să alerge un maraton. Am avut mare noroc să alerg cu el căci am alergat constant toată cursa, m-am hidratat şi totul a ieşit bine. Am reuşit să termin primul meu seminmaraton în 2 ore şi 7 minute.
Am 3 antrenamente pe săptămâna: unul de viteză, unul de forţă şi un long run. Între ele alergare uşoară. Deşi am făcut atletism în adolescenţă, ce fac acum e cu totul şi cu totul diferit. Atunci am făcut sărituri (săritură în înălţime ) Acum alerg de la 5.000 metri în sus, plat sau pe munte, până la ultra. Fiind încă la început, experimentez.
Sportul meu preferat este alergarea montană, pentru că mă forţează să îmi depăşesc limitele într-un cadru special. De asemenea, mă atrage şi triatlonul.
Retezat SkyRace
La câte curse au fost anul ăsta e greu de zis care a fost cea mai tare. Fiecare cursă a avut ceva special. Amuzant a fost la Campionatul Naţional de Duathlon. Îmi luasem bicicletă de 10 zile şi am mers de 4 ori pe ea. Practic am învăţat atunci să merg. Bicicleta era un MTB decent, dar nu de şosea. Ştiam că nu am nicio şansă, dar cum visul meu este IronMan am zis că trebuie să acumulez experienţă. Planul de acasă era să trag tare pe primii 5 km de alergare, apoi să termin cei 20 de bicicletă şi să recuperez cât pot pe ultimii 2 km. Şocul a fost după ce am coborât de pe bicicletă şi am vrut să alerg! Râdea un arbitru de pe margine de mine căci primii paşi au fost un fel de mers apoi picioarele şi-au mai dat drumul.
O altă experienţă interesantă a fost la un ultra montan. Trebuia să fie o alergare de 82 km. La km 12 am călcat strâmb de 2 ori şi a început distracţia. Se spune ce distanța ce depășeșete 42 de km în alergare e considerat ultra, iar eu voiam să alerg cât mai mult aşa că am decis să continui şi am reuşit 68 km, scurtând puţin din traseu pentru a evita punctul de hidratare de la km 45, deoarece ştiam că acolo riscam ca organizatorii să mă oprească, pentru că ajunsesem târziu. În astfel de momente nu e despre alergare, ci despre minte. Mi-am imaginat că trebuie să-mi duc băiatul acasă, că suntem numai noi doi şi aşa am mers/alergat până la finish, uneori cântând urcă soldăţeii urcă, aleargă soldăţeii aleargă.
Competiţia mea preferată este orice cursă în care este şi o componentă socială caritabilă.
Cel mai mândru sunt de faptul că am început să inspir oameni să iasă din casă. Nu am performanţe dar fac asta cu pasiune și asta se simte. Prietenii mei spun că sunt nebun şi că deja am luat-o razna cu atâtea antrenamente şi competiţii.
Dar mă simt bine când fac mişcare. Am slăbit mai bine de 10 kg. Starea de sănătate este mult mai bună şi nu am mai răcit de un an jumătate, chiar dacă uneori alerg pe munte, în ploaie sau frig doar în tricou.
Am aflat despre mine că …am multe resurse interioare. Se spune că fizic putem îndura aproape orice şi doar mintea trebuie convinsă. Cred că asta fac şi asta caut.
Maratonul Zapezii Isostar
Sportul mă face să mă simt… puternic, încrezător şi îmi dă o stare de bine. La sfârşitul antremanentelor am o stare de satisfacţie. Este senzaţia lucrului bun dus la capăt. La competiţii ador să mă întâlnesc cu ceilalţi concurenţi. Cu fiecare competiţie, legăturile dintre noi devin din ce în ce mai puternice.
Uneori, mi se întâmplă să am câte o problemă în cursă dar concurenţii care trec pe lângă mine şi mă întreabă dacă sunt ok îmi dau putere. Sunt momente când vreau să renunţ de epuizare dar mă montez şi îmi spun : Astăzi este ziua în care o să termin această cursă. Și de cele mai multe ori termin şi asta mă ajută apoi şi în viaţa de zi cu zi.
Obiectivul meu în 2016 este să am un parcurs competiţional cât mai bun, fără accidentări, dar marele meu obiectiv este legat de Lions Running Program, un program de mers, alergare şi nutriţie de 3 luni. Are ca scop principal formarea obiceiului de a face mişcare şi vreau să-l împărtăşesc cu cât mai mulţi oameni.
Dacă ar fi să recomand ceva din experienţa mea, aş spune că în viaţă avem perioade bune şi mai puţin bune, dar alergarea şi o sănătate bună ne ajută în orice situaţie. După 37 de ani garantez oricui că nu există scurtături în niciun capitol al vieţii, aşa că ia-o treptat şi antrenează-te zi de zi.
