Am început să alerg acum un an și câteva luni. Încă îmi amintesc ce dezamăgită eram când la fiecare tură simțeam că îmi pierd suflul după doar un kilometru, unde mai pui că nici nu reușeam să trec de viteza melcului. Abia după vreo lună de chin mi-am dat seama că problema nu erau picioarele neantrenate, ci plămânii pe care nu îi foloseam cum trebuie. Și am început documentarea. În liceu făceam yoga și am învățat să îmi folosesc plămânii la capacitate maximă, dar în timp am pierdut obiceiul. În general, oamenii își folosesc plămânii doar pe jumătate, pentru că respiră fie prea repede, fie prea rar. Iar atunci când faci efort fizic intens totul devine o corvoadă. Cum respirăm corect? Simplu, trebuie să inspiri cu tot plămânul, adică să îți folosești diafragma la maximum și să simți că ți se umple abdomenul cu aer. Bineînțeles că nu este așa,…