Maratonul Olteniei, categoria: 10 km trail, cu diferență de nivel și bebeluș
EXPOZITIUNEA
Am așteptat Maratonul Olteniei 2018 din toate motivele din anii trecuți și încă unul în plus. Era prima mea cursă sportivă după 9 luni fără prea multă mișcare și la 2 luni de la naștere. Așa am și gândit participarea de anul asta, spre deosebire de anii trecuți când aveam libertatea de a alege, și de obicei o făceam hardcore, cu bicla în prima zi și alergarea în a doua.
Acum a fost cursa de trail de 10 km cu aproape 400 de m diferență de nivel și, după toate cele de mai sus, adăugând o perioadă de acomodare cu un bebeluș, o cavalcadă emoțională și hormonală, o revenire după o intervenție chirurgicală majoră și … un statut de mămică la purtător, obțineam cumva tot ceva hardcore până la urmă :D.
INTRIGA
Cum alerg eu cursa asta? Datele seci arătau că aveam câteva sesiuni de alergare (haha, se chemau sigur altfel), mult mai multe nopți nedormite și situația că trebuia să am grijă să nu trag de mine în cursă, o chestie pe care nu am putut s-o controlez niciodată iar acum chiar era musai s-o fac. Dupa naștere am început alergarea poate un pic mai devreme decât ar fi trebuit, chiar dacă a fost un jogging obosit, dar o știți pe aia cu “mi-am ascultat corpul”; nu am forțat și cum am simțit că apare ceva durere m-am oprit pentru mai multe zile.
Mai era și că trebuia să termin cât mai repede cu putință cursa pentru că bebe mă aștepta la mic dejunul târziu :D.
Am calculat că aș putea să termin nebunia asta în ceva pe lângă 2 ore, more or less iar asta presupunea să las lapte pentru Andrei, pentru mic dejunul cu numărul 5 sau 6 🙂 ), pentru că dacă bebe începea să plângă singura chestie care l-ar fi putut liniști în lipsa mea era laptele.
Așa că noaptea de dinaintea cursei a arătat cam așa: seară până la 12 distracție cu agitație și ceva plâns cu ocazia adaptării la altă cameră, alt pat, alt oraș, alăptat din 2 în 2 ore și … exprimarea (sau mulgerea :D) laptelui cu ajutorul unei pompe electrice, pe întuneric, pe silent, în pauza dintre alăptări, în vreo 3 reprize.
La 6 eram fresh :D, m-am prezentat la micul dejun – fericită că am jumătate de oră în care să devorez CAPPUCINO și un sfert din bufetul expus. M-am întâlnit și cu Emilian de la Biciclistul.ro și ne-am pus pe povești astfel că atunci când m-am uitat la ceas mă luase panica: mai aveam atâtea de făcut înainte de cursă, fără nicio legătură cu cursa :)).
DESFASURAREA ACTIUNII
Acțiunea cursei începe în mașină, înainte de start, cu ultima alăptare contra cronometru! 😀 Când aproape începuse numărătoarea inversă eu alergam prin parcul Zăvoi spre linia de start. Cu ceasul gps pornit!, să se înregistreze performanța! :))
Sigur că am bulit butoanele și am dat start la acțiunea “pool”, dar e ok că am fost temperată în ritm, în încercarea de a seta totuși “trail run”. Riscam să pornesc, Doamne ferește, cu vreun 6 pe mie :))) și să-mi compromit restul cursei!
Din tot concursul ăsta, oricât te pot exaspera urcările, mai ales cele concentrate pe prima parte a traseului, când nici măcar nu ești bine încălzit, urăsc sincer doar bucata de asfalt până la intrarea pe traseu… ; mereu mi s-a părut interminabilă, mai ales la finish, când te bate soarele în cap și deși știi că mai e infinitezimal până la finish, linia aia se încăpățânează să apară și picioarele sunt din ce în ce mai grele.
Așa că deși mi s-a părut o eternitate până am intrat în pădure și transpiram efectiv că în saună simțind că trag după mine un car cu boi, prima reîntâlnire cu aerul rarefiat al unui traseu de concurs, pe potecă, a fost extatică.
Nu mi-a păsat că eram mai degrabă într-un grup de “power walking” decât în unul de alergare :), toți cei din jurul meu păreau a fi la același grad de suferință. Am fost puțin panicată că nu mai ajung la al doilea punct de alimentare, unde cu adevărat aveam nevoie să mă hidratez și să pun la loc ce pierdusem prin toată transpirația aia pe urcarea criminală de la începutul cursei… Sigur că nu mi-am luat apă la mine, păi pentru 10 km? :D. După vreo 3 părea că am intrat deja pe drumul fără întoarcere al deshidratării…
PUNCTUL CULMINANT
Dar apoi a venit apa și portocalele și coborârea… Și liniștea de a fi aproape singură pe potecă, cu copăceii și frunzulițele și răcoarea pădurii și fasaitul pașilor în alergare și ticăitul ceasului și al respirației și muzica din căști și… atât. Cât așteptasem magia asta! Brusc m-a cuprins o energie spartatlonică și i-am dat cam tare pe vale și am uitat și de precauție și de tot.
Corpul meu era în extaz și își făcea apariția timid, pe poteca asta, în aceeași pantofi de alergare, pe sub kilogramele în plus, deasupra gâfâitului neîncetat de la start, deasupra gândurilor și îngrijorărilor și tensiunilor, persoana care eram înainte de toate transformările, my old self.
DEZNODAMANTUL
M-am bucurat de tot până… am ajuns inevitabil la asfalt. Aici s-a dus dracu’ poezia. Am făcut enorm până la finish deși nu cred că are 1 km jumătate porțiunea asta.
Dar am fost cu ochii pe ceas și am reușit să mă încadrez puțin sub 2 ore, un timing autoimpus, care pentru mine avea pentru prima oară altă semnificație decât rezultatul unui concurs :). Cursa avea de data asta altă linie de finish, iar asta era dincolo de parc, pe care l-am traversat într-o suflare, ca să ajung cat mai repede la ceea ce contează cel mai mult.
Maratonul Olteniei va susține, în 2018, trei cauze sociale
Ediția a VI-a a Maratonului Olteniei va sprijini, anul acesta, nevoile a trei organizații care activează în zona Olteniei: Fundația World Vision România, Asociația „Little People” și Spitalul Județean de Urgențe Vâlcea.
Taxele de participare plătite de către sportivii care participă la cursele de trail run și MTB, din cadrul evenimentului vor fi dublate de către CEZ România și direcționate către trei cauze sociale importante pentru comunitatea locală: programul „Pâine și mâine” (Fundația World Vision România), programul zilnic de sprijin psihosocial pentru pacienții din Oltenia (Asociația Little People) și dotarea Spitalului Județean de Urgență Vâlcea cu aparatură modernă AccuVein.
Spre deosebire de edițiile anterioare, anul acesta competitorii vor avea oportunitatea de a selecta programul pe doresc să îl susțină. Tot ce vor avea de făcut este să își exprime opțiunea la ridicarea kiturilor de participare. Astfel, suma finală va fi împărțită direct proporțional cu numărul opțiunilor exprimate de participanții la eveniment.
„Cauza socială a Maratonului Olteniei a fost, în fiecare an, un subiect important pentru participanți. De aceea, în 2018, ne-am propus să îi implicăm direct în procesul de decizie și să aleagă cine va fi beneficiarul donației. În felul acesta, păstrăm un dialog deschis cu publicul nostru despre cum evoluează evenimentul, astfel încât să răspundă în continuare obiectivelor lor de viață sănătoasă și acte de caritate.”, declara Martin Zmelik, Country Manager Grupul CEZ în România.
Despre cei trei beneficiari ai Maratonului Olteniei
Fundația World Vision România – „Pâine și mâine”. Fundația World Vision România este cea mai mare organizație, care are peste 28 de ani de programe neîntrerupte în România rurală.
Cu o abordare unică, axată pe dezvoltarea comunității, organizația pune în centrul activității sale bunăstarea copilului, pornind de la premisa că ruperea cercului de sărăcie și vulnerabilitate, în cele mai multe familii cu risc, implică un efort comun de îmbunătățire a calității vieții prin informare, mobilizare civică, implicare și creșterea capacității și responsabilității.
Scopul World Vision România este de a restabili speranța părinților de a-și crește copiii cu demnitate, evitând dependența socială și economică.
Programul „Pâine și mâine” oferă servicii de tip afterschool în comunitățile cu risc ridicat de sărăcie și vulnerabilitate (mese calde și două ore de activități educaționale și ajutor zilnic).
În prezent, acest program susține 1.256 copii. Fondurile direcționate din partea sportivilor Maratonului Olteniei vor fi folosite pentru a contribui la implementarea programului „Pâine și mâine” în Vâlcea, prin dotarea cu piese de mobilier și echipamente a școlilor care oferă programe after-school. Fiecare opțiune exprimată pentru acest program înseamnă o șansă în plus la educație și dezvoltare pentru micuții beneficiari ai acestui program.
Asociația „Little People” – Program zilnic de sprijin psihosocial pentru pacienții din Oltenia. Asociația „Little People” a fost fondată de către Katie și Shajjad Rizvi, la Cluj-Napoca, din dorința de a oferi adolescenților și copiilor diagnosticați cu cancer sprijinul de care fiecare dintre ei are nevoie. În prezent, asociația colaborează cu centrele oncologice pediatrice din România și Republica Moldova, oferind o gama largă de servicii de înalta calitate, precum programe zilnice de sprijin psihosocial pentru pacienți, evenimente complexe pentru supraviețuitorii de cancer, servicii profesionale în coordonarea voluntariilor, sprijin material pentru spitale, prin renovarea sălilor de joacă și donarea de echipamente medicale.
În 2017, la cererea personalului medical al Departamentului de Pediatrie ÎI, din cadrul Spitalului Clinic de Urgență Județean Craiova, a început implementarea programului de suport psihosocial zilnic pentru pacienții de cancer din zona Olteniei.
De la prima activitatate și până la sfârșitul anului trecut, 60 de copii și adolescenți cu afecțiuni hemato-oncologice au beneficiat de sprijinul voluntarilor și psihologului Little People. Fondurile strânse cu ajutorul participanților la Maratonul Olteniei vor contribui la continuarea acestui program.
Spitalul Județean de Urgență Vâlcea, cu sprijinul Crucea Roșie Vâlcea – Aparatură modernă AccuVein. Spitalul Județean de Urgență Vâlcea este una dintre instituțiile care au beneficiat în trecut de sprijinul oferit de către Grupul CEZ în România. Nevoile sunt, în continuare, mari, iar, de această dată, necesarul pe care Maratonul Olteniei îl va acoperi este reprezentat de un aparat AccuVein.
O situație comună în rândul pacienților secțiilor de urgență și al copiilor, care fac investigațîi în cadrul Spitalului Județean de Urgență Vâlcea este că, atunci când este necesar să li se extragă sânge, mulți dintre ei au dificultăți în găsirea venelor.
Acest lucru se traduce în încercări dificile și proceduri dureroase, care întârzie rezultatele. Situația ar putea fi evitată prin achiziționarea unui dispozitiv AccuVein, care indică amplasarea venei, fiind adecvat pentru reperarea venelor periferice la proceduri medicale precum puncția venoasă. Peste 30.000 pacienți ar putea beneficia anual de acest echipament.
În 2017, Maratonul Olteniei a donat echipamente medicale în valoare de 15.000 de Euro Centrului de Transfuzii Vâlcea
În 2017, contravaloarea taxelor de participate la probele Maratonului Olteniei a fost suplimentată de CEZ România, până la suma de 15.000 de Euro. Această a fost utilizată pentru achiziționarea de echipamente medicale care sprijină activitatea Centrului de Transfuzii Sanguine Vâlcea de asigurare a necesarului de unități de sânge și componente sanguine spitalelor din județul Vâlcea.
În prezent, Maratonul Olteniei este cel mai mare proiect de responsabilitate socială al Grupului CEZ în România. Potrivit raportului de impact lansat de organizație cu sprijinul societățîi de audit Deloitte, doar în anul 2016, 10.000 de pacienți din județul Vâlcea au beneficiat de donațiile realizate de Grupul CEZ în România. Totodată, în același ani, peste 3,26 de milioane de oameni, mai mult decât numărul românilor stabiliți în străinătate, au avut acces la programe sociale create de către Grupul CEZ în România.
Maratonul Olteniei 2018: o nouă probă – 42 km alergare
Maratonul Olteniei, powered by CEZ România, dă startul primăverii și al înscrierilor la cursele de MTB și Trail Run cu o premieră pe care o aduce cea de-a 6-a ediție a evenimentului: introducerea cursei de maraton (42 km)!
Pentru prima dată în istoria Matonului Olteniei, anul acesta alergătorii și cicliștii amatori se vor putea întrece în cinci probe de concurs consacrate în rândul evenimentelor sportive:
sâmbătă, 25 august – Cursa MTB Cross-country, cu două variante de traseu: scurt, de 33 km și lung, de 51 km.
duminică, 26 august – Cursa Trail Run, cu trei variante de traseu: crosul de 10,5 km, semimaratonul de 21,5 km și marea surpriză a acestei ediții, CURSA DE MARATON DE 42 KM.
Taxa redusă – HappyRegistrationWeek
În cadrul HappyRegistrationWeek, prima săptămâna de înscrieri, cei care doresc să își confirme deja locurile la cursele de MTB sau Trail Run sau să transforme înscrierea la Maratonul Olteniei într-un mărțișor pentru persoana dragă, beneficiază de posibilitatea de a atașa biletului de acces un mesaj personalizat, precum și de prețuri speciale, reduse, pentru primii 60 de participanti care se inscriu, indiferent de proba (MTB sau Trail Run), in perioada 1 – 8 martie, astfel:
| Happy Week* | 9 martie – 30 aprilie | 1 mai – 31 iulie | 1 – 20 august | ||
| MTB 33 km | 55 Lei | 65 Lei | 80 Lei | 95 Lei | |
| MTB 51 km | 55 Lei | 70 Lei | 85 Lei | 100 Lei | |
| Cros 10.5 km | 55 Lei | 65 Lei | 80 Lei | 95 Lei | |
| Semimaraton
21.5 km |
55 Lei | 70 Lei | 85 Lei | 100 Lei | |
| Maraton 42 km | 70 Lei | 90 Lei | 110 Lei | 130 Lei | |
| MTB & Trail Run** | 85 Lei | 105 Lei | 135 Lei | 160 Lei | |
** inscrierea Combo (MTB & Trail Run) se poate realiza doar pentru cursele traditionale ale Maratonului Olteniei. Cursa de Maraton – 42 km nu este inclusa in acest pachet.
Plata taxei de inscriere se poate face:
– prin plata online cu cardul (conform instructiunilor primite in momentul bifarii acestei optiuni la inscierea online).
– prin transfer bancar, in contul Asociatiei Smart Atletic Team, deschis la UniCredit Bank, Sucursala Niculae Titulescu din Bucuresti, cont in lei – RO50BACX0000001250372000, CIF – 30822917 (persoanele care nu detin un cont bancar pot face si o depunere in contul mentionat, la orice sucursala Unicredit Bank din Romania).
Pentru mai multe detalii despre inscrieri, taxe de participare, metode de plata, trasee sau categorii de varsta, consultati regulamentul concursului.
Urmariti www.maratonulolteniei.ro si pagina de Facebook www.facebook.com/MaratonulOlteniei si veti afla la timp noutati despre eveniment, sfaturi de pregatire si experiente din anii anteriori.
Organizatorii au luat decizia de introducere a probei de maraton (42 de km), în urma feedback-ului participanților edițiilor trecute:
„Încă de la început, Maratonul Olteniei a pus pe primul loc dialogul cu participanțîi și partenerii săi, alături de care, de 5 ediții, am evoluat continuu. De aceea, cursa de 42 de kilometri vine în primul rând ca un răspuns la dorințele participanților din edițiile anterioare. Totodată, este și o creștere organică, naturală a evenimentului nostru. Astfel, anul acesta, competitorii Maratonului Olteniei se vor putea bucura atât de traseele clasice, cu care i-am obișnuit, cât și de o ruta nouă, provocatoare, care ii va purta prin frumoasele peisaje din apropierea orașului Râmnicu Vâlcea”, a declarat Martin Zmelik, CEO CEZ România.
Rezervă-ți locul la Maratonul Olteniei 2018!
Maratonul Olteniei, powered by CEZ România, pune pentru al 6-lea an consecutiv Râmnicu Vâlcea pe harta marilor competiții de MTB și alergare montană și lansează sportivilor amatori invitația de a-și rezerva în agenda datele de 25 august și 26 august pentru o porție de energie și adrenalină. Înscrierile încep la 1 martie 2018 pe site-ul maratonulolteniei.ro.
La ediția din 2018, iubitorii de sport în aer liber își vor putea testa rezistența pe traseele antrenante de MTB Cross-country și Trail Run. Startul competițiilor va avea loc în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, iar organizatorii au pregătit multe surprize și noutăți care explorează noi tehnologii, precum și cele mai noi atracții în domeniul evenimentelor sportive.
Până atunci, amintim câteva dintre cifrele magice ale Maratonului Olteniei în 2017:
– 574 de participanți
– 15.000 EUR donați Centrului de Transfuzii Sangvine Vâlcea
– 85 de competitori angajați ai Grupului CEZ în România
– 43 de competitori angajați ai partenerilor Maratonului
– 96 de voluntari angajați ai Grupului CEZ în România
„În cele cinci ediții de până acum, Maratonul Olteniei a îmbinat perfect promovarea unui stil de viață sănătos și echilibrat cu o cauza nobilă, din comunitatea locală. Aceste repere rămân prioritățile noastre și în 2018. Rețetei de succes ii vom adaugă, însă, noi ingrediente – pregătim premiere și surprize participanților, astfel încât Maratonul Olteniei să rămână evenimentul sportiv preferat de amatorii de sport, desfășurat într-un cadru natural spectaculos.”, spune Martin Zmelik, CEO CEZ România.
Pentru a afla din timp noutăți despre eveniment: maratonulolteniei.ro și pagina de Facebook www.facebook.com/MaratonulOlteniei/.
Maratonul Olteniei – de câte ori poți să cazi? O dată, de două ori, de trei ori…
Prima dată…
M-am trezit într-un șanț. De ciment. La nici 4 minute de când se dăduse startul la Maratonul Olteniei. Eram pe urcarea inițială (sau cum se numește o urcare continuă de câțiva kilometri care apoi continuă cu alte urcări).
Pornisem la startul probei lungi de mountainbike de la Maratonul Olteniei – 52 de km cu 1600 de metri diferență de nivel – conștientă că voi fi usor pe modul survival.
Anunțasem aici într-un post anterior că anul ăsta e hardcore la MO, și că mă bag la turele lungi, sâmbătă la mtb și duminică la semi, la alergare. La momentul postării aveam vise mari de antrenament! dar chiar daca ele nu s-au materializat nu puteam da înapoi!
Anyways. Pregătită sufletește pentru câteva ore bune de tras și împins și pedalat, eram în lumea mea când, la urcarea de pe ciment, înainte de a intra în pădure, simt că mă împinge cineva. Next thing I know e că sunt în șanț, cu bicicleta mea peste mine, cu picioarele într-un fel de șpagat. Peste mine, un domn + bicicleta sa. Știu că nu gândeam decât: oare mi-am rupt vreun picior? Și dacă l-am rupt, când începe să mă doară?
La impact norocul meu a fost că eram pe viteză foarte mică, pe urcare. Căzătura a fost așadar aproape fără urmări, mai puțin faptul că m-a enervat teribil domnul ciclist. Și-a cules frumos bicicleta și a plecat mai departe în cursă ca și cum nimic nu s-a întâmplat. I-am strigat din urmă să mă ajute să ies din șanț, că din cauza lui sunt acolo, și mi-a răspus că nu e adevărat, că trebuie să mă dau la o parte, că el a strigat. Wow. Este cel mai non fairplay comportament peste care dau în 6 ani de competiții. Ca să nu spun altfel.
M-a extras un alt tip din șanț, pentru că singură nu prea avem cum, blocată fiind cu bicla peste mine, în șpagat. 🙂
Am plecat mai departe!
A doua oară
A urmat cazna lui Sisisf, pe urcarea interminabilă, continuată cu alte urcări, dar măcar nu așa abrupte. Ăsta e profilul traseului :D:
traseu mountainbike, tura lunga, Maratonul Olteniei
Am ajuns în punctul unde se despart cele 2 trasee – cel lung mai face o buclă sănătoasă, de 18 km cu vreo 700 de metri diferență de nivel. Am sărit pe bunătățile de la punctul de alimentare – aveau mure proaspete printre altele, puteți să vă imaginați așa ceva?? Am balotat glucoză, stafide, portocale, lămâie…
punctul de alimentare 😀
Am stat frumos de vorbă cu oamenii de acolo, mi-am luat apă proaspătă în bidon… Bine, bidonul nu era al meu… Uhm, era al altcuiva, nu știu cine!
Pe coborârile lungi am dat peste cimitirul bidoanelor de energizant – am văzut vreo 6 pe drum!, căzute de la hurducături. Când am terminat coborârea mă uit în suport – plecase și al meu în lumea celor drepți.
Așa că m-am holbat cu ochi de beduin (ăla din deșert :)) la un copil dintr-o curte și l-am rugat să-mi dea ceva apă. Un tip care făcea ca și mine push bike pe urcarea din sat, îmi întinde efectiv un bidon și zice: uite, p-ăsta l-am găsit pe drum… dacă ai nevoie. Aleluia, brother! (insert church bells). După ce am murit de sete anul trecut pe același traseu, pen’ că plecasem fără bidon, îmi învățasem bine lecția și știam că e fundamental să am apă la mine!
Am luat frumos recipientul salvator, care nu încăpea în suportul meu, și l-am băgat în buzunarul de ciclism de la spate!! Acolo a stat cuminte toată cursa, l-am scos de câte ori am avut nevoie. Sigur, cu oprire, frumos, ca la picnic :).
M-a mai salvat ceva în cursa asta: energizantele sărate de la Isostar, din noua gamă!
Am descoperit cracker-ii cu cremă de șuncă și brânză. OAU. Au un gust absolut genial și te hrănesc instant.
Sunt ca un fel de sandwich, crocanți, doar că exact în formula care îți trebuie pentru efort susținut, care trece de 3, 4 ore. Sunt bogați în proteine dar și carbohidrați. Iar trebușoara asta contribuie la hranirea fibrei musculare in efort. Și îți dau senzația de sațietate!
Am trăit pe traseu și cu 2 pliculețe de băutură izotonică cu roșii și busuioc. Faza mișto la ele este că au rolul de a compensa pierderile de electroliți – tot ce ne pleacă din corp la efort susținut. Are sodiu mult, iar asta e grozav pentru că reface ceea ce pierzi prin transpirație, carbohidrați, ca să îi dai înainte și vitamine.
Am băgat și tablete energizante, tot de la Isostar: pline cu magneziu, potasiu și vitamine. Ce mai, am avut toate condițiile :)). Am înțeles într-un târziu cât de important este să îi dai corpului ce îți cere în efort. Înainte nici nu opream punctele de alimentare! Dar acum nu mai fac asta.
Mai ales la turele lungi. Ador bucla suplimentară de la cursa lungă în aceeași măsură în care o urăsc. 🙂 Știți cum e acolo? E ca și cum intri într-o altă dimensiune. Pădurea este mult mai … stufoasă și mai sălbatică și mai umbroasă, potecile mult mai înguste, iar râpa de jos, care răsare în partea dreaptă a primei poteci, este un hău pe care e bine să îl observi la timp :). Mai ales că poteca single track este pe coborâre abruptă, cu rădăcini. Chiar trebuie atenție acolo.
Nu, n-am căzut în râpă. Dacă se întâmpla asta, nu mai apucam să povestesc. Dar imediat după ce m-au chinuit urcările acestei bucle, când simțeam că nu mai am vlagă, i-am dat tare pe o coborâre și m-am trezit pe jos. Of, ce singurătate! Eu cu bicla, pădurea și căzăturile. 🙂 Măcar să mă plâng și eu cuiva! Nu trecea nimeni. La punctul de alimentare 2, în bucla suplimentară, o doamnă zice: Tu ai fost și anul trecut, nu? (uitându-se la ceas și la fața mea cam distrusă) Și… parcă atunci ai venit puțin mai bine la noi la punct, nu? Ha, cine mai știe. De fapt, dacă mi-aș fi amintit corect, nu știu dacă mai eram tot pe aici :))), pe tura lungă.
A treia
2 căzături și nicio durere pe nicăieri. E bine. Totuși, ce naiba se petrece? N-am căzut atâta în toate concursurile din ultimii 6 ani! Ori am început să îi dau prea tare pe coborâri, ori nu am apucat să mă obișnuiesc cu noile frâne ale biclei (luată direct din revizie în concurs. Nu faceți asta!) ori … it was that kind of day… Când nimic nu pare să meargă.
Și a venit a treia. Eram pe o coborâre. Spre finish. Mai aveam maximum 4 kilometri. Eram nervoasă. Tocmai o luasem anapoda, ieșisem din traseu și când m-am prins a trebuit, nu-i așa, să urc ce coborâsem greșit!! Superb. Când făceam și eu sfeștanie că am scăpat de coborâri, mi-am făcut singură rost de urcări inutile.
Îi dădeam tare, eram pe un single track printre copaci, și am pus o frână brusc, pentru că trebuia să ocolesc un copac întrucât părea că mă îndrept spre el! Mda, bicla peste mine, am căzut cumva pe lateral, piciorul era încă prins în spd, iar la pulpa stângă aveam o rană deschisă, plină de praf. În cap mi se învârteau niște steluțe, ca-n desene animate.
Hai sus! Eram cam dezumflată și dezamăgită de prestația mea – pe bune, să cazi de 3 ori într-un concurs pe care l-ai mai făcut de nenumărate ori??, și n-aveam niciun chef să merg la ambulanță.
Am ajuns la finish în starea asta, m-a curățat doamna doctor cu ceva apă oxigenată de am zis că mă urc pe ambulanță, am mers să fac un duș și m-am culcat :))).
Și cumva, a doua zi, la tura scurtă, de 10 km (nu, chiar nu mai eram în stare să susțin semimaratonul) m-am simțit grozav. Pe coborâri mai ales. Așa se face că am scos cu vreo 4 minute mai bine decât anul trecut :). Asta m-a mai înveselit.
Cu prieteni, la start: eu, Toni Dumitru, Bogdan Ciubuc, Narcis Drejan (Sport Total FM)
La anul voi fi uitat iarăși urcările și căzăturile și îmi voi aminti doar răcoarea pădurii, libertatea coborârilor, apa băută exact atunci când ți-e sete, strategul din tine, pe care-l descoperi atunci, când ai nevoie să știi ce trebuie să faci, oamenii care se bucură de traseu, cu tine, și care te ajută cum pot: anul trecut mi-au dat apă, anul ăsta mi-au dat bidon :). O să îl uit pe tipul care m-a aruncat în șanț. O să uit epuizarea de la tura lungă. O să uit căzăturile. Și o să mă înscriu iar, cu aceeași emoție și același entuziasm. 🙂
cu amicul Cezar, jurnalist la Sport Total Fm
start proba de mountainbike
CONCURS. Câștigă o invitație la Maratonul Olteniei! Alergare sau mountainbike
Salut, un alergător și un biciclist pleacă la Maratonul Olteniei, cu invitație specială! 🙂
Maratonul Olteniei powered by CEZ Romania e o competiție aflată la a patra ediție, cu patru probe deja consacrate, unde bicicliștii și alergătorii se vor întrece în patru probe cu tradiție:
MTB Cross-country pe două variante de traseu: scurt, de aproximativ 33 km, și lung – de 51 km, și Trail Running pe două trasee: unul de semimaraton, de 22 km, și un cros de 10,5 km.
Cursele de ciclism montan sunt programate sâmbăta, 27 august, în timp ce probele de alergare vor avea loc duminică, 28 august.
Cine sa fie, cine sa fie cei 2 câștigători? Poți fi chiar tu unul dintre ei, iată ce trebuie sa faci ca să intri în concurs:
- completează această sintagmă, cat de generos vrei:
Particip la competitii sportive pentru că…
- dă like la pagina de Facebook Adrenallina.ro si la pagina de Facebook Maratonul Olteniei (asta dacă nu ați dat deja, ok? Că altfel se transformă în Unlike :D)
Cel mai fain răspuns primește invitația – redacția Adrenallina alege câștigătorul!
Până marți, 23 august, ora 00.00, așteptăm răspunsurile voastre mai jos, în comentariu, aici, la această știre, pe site la Adrenallina.ro!
Maratonul Olteniei, sport pentru o cauză: secția de pediatrie Râmnicu Vâlcea
Alergătorii şi bicicliştii care vor participa la ediţia din acest an a Maratonului Olteniei vor aduce o şansă în plus copiilor internaţi la Secţia de Pediatrie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Râmnicu Vâlcea.
Contravaloarea taxelor şi cea a donaţiilor individuale făcute de sportivi direct pe site-ul http://www.maratonulolteniei.ro va fi suplimentată de către CEZ România până la atingerea sumei de 15.000 Euro, suma necesară pentru achiziţionarea unui sistem chirurgical cu radiofrecvenţă pentru dotarea Secţiei de Pediatrie.
Aparatul cu radiofrecvenţă permite utilizarea unei metode minim invazive, prin care se pot trata multiple afecţiuni ale copiilor printr-o intervenţie sigură.
Acest echipament va facilita accesul copiilor din Vâlcea la metode moderne de tratament, astfel încât să nu mai fie nevoiţi să plece din judeţ pentru a beneficia de avantajele unor servicii medicale avansate. Cele mai frecvente cazuri medicale de folosire a acestui aparat sunt amigdalectomii şi adenoidectomii (scoaterea amigdalelor şi a polipilor).
Afecţiuni ale copiilor mari sau chiar ale adulţilor, precum rinită cronică hipertrofică, distrugerea unor tumori de dimensiuni mai mici de la nivelul nasului sau gurii, radiocauterizarea unor leziuni dermatologice, pot fi de asemenea tratate cu ajutorul echipamentului medical.
Anul trecut, suma strânsă din taxele de participare la Maratonul Olteniei, la care s-a adăugat suplimentarea oferită de CEZ România până la atingerea sumei de 13.000 Euro, a fost utilizată pentru dotarea Secţiei de Neonatologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Vâlcea cu echipamente vitale.
Maratonul Olteniei este un eveniment al CEZ România, organizat cu sprijinul Hyper Sport şi Padina Fest, al Primăriei Municipiului Râmnicu Vâlcea şi al Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret Vâlcea.
(c) Maratonul Olteniei
Ediţia din acest an are alături parteneri pentru care sprijinirea unui eveniment sportiv şi a unei cauze a devenit deja tradiţie: Adrem Invest – partener principal, alături de Ciga Energy, Reinvest şi firma de avocatură Tucă Zbârcea & Asociaţii în calitate de parteneri Gold şi Energobit, EY România, Fine Consulting, InformLykos în calitate de parteneri Silver.
La www.maratonulolteniei.ro şi paginile de Facebook www.facebook.com/MaratonulOlteniei şi https://www.facebook.com/energiepentrubine şi veţi afla la timp informaţii despre eveniment.
Curse memorabile de MTB – reverii estivale
Țin minte că stăteam la baza muntelui, mă uitam în sus la creste și mă întrebam cum o să ajung acolo cu… bicicleta. Apoi am rugat pe cineva să îmi arate cum se schimbă vitezele atunci când urci ceva… În jur concurenții se încălzeau pe bicicletele lor futuriste, abia priveau pe sub ochelarii de cursă fumurii iar eu aveam așa multe emoții că am uitat să mă mai întreb ce naiba caut acolo.
Tocmai primisem o bicicletă cadou – un calorifer de 15 kg – și mi-am zis (nici acum nu îmi amintesc cum și de ce) că trebuie să particip la o competiție! Mai pedalasem de câteva ori în copilărie… și cam la asta se rezuma trecutul meu ciclist.
Aveam 29 de ani și ajunsesem la prima mea competiție de mountainbike, MTB Predeal Trophy. A fost prima dată când am intrat cu o bicicleta într-o pădure, pe munte.
Experiența asta mi-a schimbat viața
Am pedalat atunci 20 de kilometri, cu o diferență semnificativă de nivel, pe furtună și ploaie torențială, alunecând pe rădăcinile umede ale copacilor, coborând în viteză pe pietriș și poteci înfrunzite pe Valea Azugii (era toamnă), cărând după mine cele 15 kg de fier pe Creasta Cocoșului, unde e imposibil să stai pe bicicletă.
Pe final am căzut peste un buștean, mi-a sărit lanțul, am terminat cursa alergând pe lângă bicicletă, dar când am trecut linia de finish eram altă persoană.
Din momentul ăsta a început o altă viață pentru mine, viața mea sportivă. Am participat la majoritatea competițiilor de ciclism montan din România, am intrat într-o echipă de ciclism de amatori, am început să urc pe podium. Devenisem dependentă de adrenalina din competiții, de efortul până la epuizare, de peisajele de vis din pădurile și munții din România.
6 ani mai târziu sunt la fel de infestată cu virusul ăsta, ba s-au mai adăugat și alte nebunii, cum ar fi alergarea sau înotul. Acum mă holbez la calendarul competițional ca mâța-n calendar și nu știu cum/ ce să aleg. Maraton? Trail sau șosea? Mountainbike? Tura lungă sau tura scurtă? Duatlon? Triatlon? E greu 😀
Undeva in cretacic, prin 2012… 🙂 Pe atunci nu aveam totusi dilema asta 😀
De tradiție
Am câteva curse totuși la care merg anual, e deja tradiție. Am început să prefer și evenimentele duble – o zi alergare, o zi bicicletă – Maratonul Olteniei (Râmnicu Vâlcea) e un exemplu bun.
Aici am avut o cursă de mountainbike memorabilă anul trecut, unde era cât pe ce să abandonez… Mă băgasem la tura lungă – 51 de km cu 1.700 de metri diferență de nivel – probabil pentru că uitasem ce înseamnă să urci atâta… Nu-i nimic, mi-am reamintit la fața locului. 😀
Și nici nu e munte plin acolo, sunt dealurile dintre Râmnicu Vâlcea și Băile Olănești, dar ai de urcat, frate. Noroc că sunt puncte de alimentare și mai ai parte de hidratare și încurajări de la voluntari ;).
Cu un an în urmă parcursesem tura scurtă – are 33 de km cu 900 de metri diferență de nivel. Ce să zic, dacă e scurtă nu înseamnă că e și mai ușor J). Trebuie să ai ceva kilometri acumulați dacă te înscrii la ambele, sunt și tehnice traseele… Peisajele sunt absolut minunate, cărări în păduri, coborâri pe iarbă deasă pe pășuni deschise…
Nu tratați acest concurs ca pe o plimbărică, indiferent de proba pe care o veți alege, scurtă sau lungă. Asta e important de știut. Anul ăsta vreau să ajung la tura lungă și intenționez să am ceva kilometri la bord până atunci. Timp e, cursa are loc la final de august, pe 27.
Aici aveți un mic preview de pe traseu (cred că cel scurt), l-am găsit pe Youtube, e filmat de un participant la ediția Maratonul Olteniei 2013.
Voi la ce curse de tradiție personală mergeți în fiecare an? 🙂
Hai, spor la pedalat pe coclauri 🙂
Trail running, o experiență specială
Alergarea pe potecă, trail running în termonologie english fancy 🙂 este ceva special, după cum spune și titlul :)))).
Am însă argumente mai puternice de-atât :). Le-am trăit pe pielea mea, după ce am descoperit alergarea de trail. Asta s-a întâmplat la una din edițiile Maratonul Olteniei, o competiție dublă, de alergare + bike, în 2 zile consecutive, care are loc la Râmnicu Vâlcea.
Acolo am alergat prima dată într-un concurs de alergare pe teren neasfaltat. A fost love at first sight, aici e Jurnalul de cursă care o dovedește! 🙂
Alergarea de trail înseamnă multe lucruri, hai să vedem cum te schimbă și ce ai de câștigat.
-
LIBERTATE
Da, sentimentul ăla că te contopești cu cerul, cu verdele copacilor, cu vântul, cu sângele care îți face venele să pulseze, cu inima care saltă de bucurie, vorba poetului. 😀
Senzația aceea că tu îți controlezi corpul, că ești una cu frumusețea peisajului din jur.
(c) fitness.reebok.com
-
WELL- BEING
Se cam abuzează de cuvântul ăsta, dar l-am ales pentru că incumbă multe înțelesuri: și sănătate și stare de bine – fizică și psihică. Alergarea pe coclauri/munte/potecă/dealuri te îndepărtează de agitația urbană, de stres și de rutina cotidiană, de poluare, de… mase nesfârșite de oameni, de care uneori e bine să scapi :D. Îți limpezește mintea, te reîncarcă energetic. Natura are darul ăsta și este moca/free/gratis!
-
INTUIȚIE
Studiile spun că alergatul te face mai deștept :D. Dar alergatul în natură, departe de claxoane și poluare, îți mai dă câte ceva…
Spre deosbire de alergarea pe asfalt, unde te poți gândi la ce vrei tu în timp ce faci asta, pentru că drumul se întinde cuminte în fața ta, la trail lucrurile stau diferit: vei fi mereu alert, să sari peste rădăcina aia de copac, să eviți piatra aia, să îți menții echilibrul pe coborâri, să te ajuți de corp – brațe, picioare – ca să înaintezi… Trebuie să asculți mereu corpul și natura, să îți ascuți simțurile ca să depășești obstacole.
Iar asta, my friends, îți dezvoltă intuiția.
Una dintre cele mai misterioase trăsături umane, intuiția înseamnă și abilitatea de a dezvolta cunoștine/know how fără uzul rațiunii. 🙂 Buhuhu 😀
-
AVENTURĂ & EXPLORARE
Două cuvinte pe care le iubesc și care mă ghidează mereu în ceea ce fac. Ador să fiu luată pe nepregătite și să fac față ACUM cu maximum de resurse, la ceea ce trăiesc. Îmi place să descopăr locuri și situații noi și să găsesc soluții instant.
Alergarea de trail e perfectă pentru asta. Ești în mijlocul naturii, departe de facilitățile civilizației și te bazezi pe tine, pe ceea ce ai dar și pe ceea ce nu știi că ai. 🙂 Dar descoperi. Descoperi minunățiile din jur și pe cele dinăuntrul tău.
-
TE FACE UN ALERGĂTOR MAI BUN
Și, să sperăm, și un om mai bun :). Când ești puțin mai liniștit și mai pozitiv se răsfrânge și asupra celorlalți, nu?
Dar alergarea pe teren variat, în clime diferite, cu ruperi de ritm, cu mișcări care cer angrenarea tuturor mușchilor din corp nu face decât să te transforme, muscular și… psihic. Sportul este mai mult psihic decât fizic, descoperi asta destul de curând ca practicant :). Capeți forță, experiență și abilități suplimentare.
Dacă ești încă un alergător de asfalt și nu știi de unde să începi și cum să apuci alergarea de trail, poți începe cu o competiție precum Maratonul Olteniei: poți parcurge distanța de cros, de 10, 5 km.
Dacă nu ești novice și ai la activ suficienți kilometri și curse alergate, poți încerca la MO și semimaratonul. Este timp de antrenamente pentru ambele, cursa este la final de august (28 august).
Vă las cu un documentar despre trail running. După ce veți începe să aflați și să trăiți trail running-ul, nu va mai fi cale de întoarcere! 🙂
Maratonul Olteniei: anul ăsta e hardcore!
Este marți dar am început ziua cu o veste bună! 😀 S-au deschis înscrierile la Maratonul Oltenieiiiii :D.
Este deja o tradiție pentru mine să ajung la Vâlcea spre final de august, să mă “rup în două“ la ambele curse, și cea de mountainbike și cea de alergare! 🙂 Până acum am alternat gradele de dificultate, într-un an am băgat tura lungă la bike și tura scurtă la alergare și în alt an invers.
A fost greu în ambele situații :D, dar minunat în același timp. Anul ăsta cred ca va fi hardcore total 😀 – o să fac turele lungi și la alergare și la biclă! Trebuie să variem în viață, altfel ne plictisim, dragilor :))).
Deci voi avea:
- mountainbike – 51 km
- trail running – 22 km
Din seria “dacă doriți să revedeți“, aveți Jurnalul de cursă de la tura de bike anul trecut, când era să fiu aproape Did Not Finished și m-am intersectat cu niște mafioți prin pustiu ;), și aici e Jurnalul de la running, când am decsoperit eu alergarea de trail prima și prima dată și m-am amorezat iremediabil.
Ne vedem așadar la start la a patra ediție a celui mai important eveniment de mountain bike și trail running din Oltenia, dar pentru asta trebuie să vă înscrieți, aici – http://www.maratonulolteniei.ro/inscrie-te
Suma strânsa din taxele de participare, completată de CEZ România, va asigura dotarea Secției de Pediatrie a Spitalului Județean de Urgență Vâlcea cu echipamente medicale vitale.
Stați aproape de www.maratonulolteniei.ro si paginile de Facebook www.facebook.com/MaratonulOlteniei si https://www.facebook.com/energiepentrubine pentru update-uri despre competiții!
Și pe Adrenallina.ro pentru că venim acuși cu sfaturi și diverse metode mai mult sau mai puțin ortodoxe de abordare a traseelor, dar sigur eficiente! :))
