România a ieșit din perioada regimului comunist cu restanțe care au făcut-o să îşi caute mijloacele şi resursele pentru a depăşi un moment istoric sensibil. Una dintre aceste restanţe a fost atitudinea față de sport. Pentru cei mai mulți oameni, ora de educație fizică era parte a unui program de control.
Nu conta atât de mult cultivarea plăcerii de a face mișcare și nici înclinația de a te simți bine în propria piele practicând un sport de care ești pur și simplu atras, ci mai degrabă sportul devenea o probă impusă. Ca atare, după decembrie ’89, sportul, mișcarea sau educația fizică au fost considerate ca aparținând celor care își dedicau viața performanței.Ceea ce însemna că România avea foarte mulți spectatori și foarte puține persoane dispuse să facă mișcare în mod regulat.
Cea mai mare oră de sport
Succesul unui proiect de tipul „Cea mai mare oră de sport” are, de aceea, ceva uimitor. An de an, Telekom Romania organizează, în mai multe orașe din România, un Festival de sport în toată regula. Mii de participanți, zeci de mii de suporteri, sute de instructori, zeci de clase de sport, 21 de orașe participante. Cam așa a arătat cea de-a VII-a ediție a evenimentului.
Când am văzut desfășurarea de forțe din București ne-a fost clar că ceva s-a schimbat fundamental în atitudinea românilor față de o viață din care nu lipsește sportul. În Capitală au participat 2.500 de persoane, susținute de peste 20.000 de spectatori. Totul a fost organizat în jurul a 15 clase de fitness, coordonate de 35 de instructori, și a 9 zone de sport: cycling, postural, bootcamp, streetworkout, freewheel, tenis de masă, fotbal, handbal, ştafetă alergare.
Această schimbare nu s-a întâmplat peste noapte. Pe de o parte, a contat organizarea acestui eveniment timp de 7 ani consecutivi, în 3 orașe, iar pe de altă parte, a contat exemplul fiecărei persoane de a include mișcarea în stilul său de viață. Pas cu pas, România s-a pus în mișcare. Şi, cel mai important, i-a plăcut.
Peste 50.000 de persoane la cea de-a VII-a ediție a Celei mai mari ore de sport
În total, Bucureștiul, Brașovul și Mamaia au atras peste 50.000 de persoane la cea de-a VII-a ediție a Celei mai mari ore de sport. Totul a fost organizat cu ajutorul a 35 de clase de fitness, coordonate de 118 instructori naționali și internaționali, și a 18 zone de sport precum: cycling, streetWorkout, freewheel, tenis de masă, fotbal, handbal, cross up&down, bootcamp, postural.
În plus, festivalul a prilejuit și punerea la dispoziția participanților din București, Brașov și Mamaia, a trei zone medicale asigurate de BTL România, care a oferit peste 500 de teste EKG pentru depistarea sindromului de moarte subită și sesiuni de estetică medicală; Crucea Roşie, care a oferit cursuri de prim ajutor și resuscitare pentru 100 de copii și adulți și de Fundația Leventer, care a oferit teste pentru depistarea cancerului de piele.
Mișcarea face bine
Mai mult decât atât, cu fiecare ediție a festivalului Cea mai mare oră de sport, Fundația Telekom Romania a reușit să susțină mai multe cauze umanitare. Anul acesta, au fost strânse suficiente fonduri pentru susținerea a două cauze caritabile: 40 de familii fără venituri din județul Giurgiu vor primi aproximativ 1000 de kg de alimente neperisabile, iar Hospice Casa Speranței va primi ajutor financiar pentru copiii și adulții cu boli incurabile din cadrul Centrului, ca urmare a organizării crosului Mișcarea face bine din cadrul evenimentului Cea mai mare oră de sport, de la Brașov.
Astfel de acţiuni ne arată că pasiunea pentru un stil de viață sănătos din care nu lipsește mișcarea este suficient de răspândită cât pentru a schimba în bine viața unora dintre cei care au nevoie de ajutor.
Cea mai mare oră de sport este parte a campaniei CSR derulate de Telekom Romania – Mișcarea face bine. Iar acest bine se referă nu doar la cei care fac mișcare, ci are impact și asupra celor care au nevoie de sprijinul nostru.
Pe scurt, Cea mai mare oră de sport crește de la un an la altul. Semn că a inspirat deja un stil de viață.
