Trei factori cheie de prevenție a diabetului: alimentația echilibrată, odihna și sportul

 

Diabetul este un subiect mai mult decât actual, mai ales în contextul Covid-19. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, printre persoanele vulnerabile în fața infectării cu Covid-19 se află și cele care suferă de diabet. În România erau înregistrate, în 2017, un număr de 1.785.300 cazuri de diabet la adulți cu vârsta între 20 și 79 de ani, potrivit unui studiu național. („Prevalența diabetului zaharat și prediabetului în populația adultă din România”).

Începând cu anul 1991, pe 14 noiembrie se sărbătorește Ziua Mondială a Diabetului. Cu această ocazie, Conf. Univ. Dr. Corina Zugravu, medic primar în igiena alimentației și nutriție, membru în Comitetul Consultativ în Nutriție Herbalife, ne vorbește despre ce stil de viață ar trebui să adoptăm, ce alimente să consumăm și cât de importantă este mișcarea pentru a preveni și a reduce efectele acestei boli.

Alimentația rațională, somnul suficient, hidratarea și mișcarea sunt punctele cardinale pentru a avea un stil de viață echilibrat. Este foarte important să avem o alimentație bogată în fibre, dar săracă în glucide simple și grăsimi, alături de un stil de viață activ, deoarece supraponderalitatea și obezitatea sunt de regulă problemele care preced și însoțesc, în cele mai multe cazuri, diabetul. Astăzi, nu mai există, ca în trecut, un regim alimentar pentru diabetici, nu există restricții absolute, dar alimentele cu index glicemic mare, cele bogate în zaharuri și grăsimi trebuie mâncate cât mai rar sau chiar deloc. Produsele de cofetărie, pâinea albă, fructele uscate, anumite fructe proaspete, orice preparat din cereale rafinate nu sunt prietenoase cu corpul nostru, iar în cazul îmbolnăvirii de diabet, acestea trebuie evitate aproape total”, este sfatul dr. Corina Zugravu.

Salatele mari cu o varietate de frunze verzi, roșii, ceapă, ridichi, felii de mere Renet la care se adaugă o sursă de proteine, dar săracă în grăsimi saturate, reprezintă alimente care pot fi consumate de către un diabetic. Pentru a înlocui zahărul se pot folosi îndulcitori precum steviolul, sucraloza, xilitolul, dar în niciun caz mierea, mai spune conf. Univ. Dr. Corina Zugravu, subliniind că în funcție de toleranța la glucoză, persoana care suferă de diabet poate mânca teoretic orice cu condiția să aibă grijă să nu depășească această tolerență.

„Modul de pregătire a alimentelor nu este esențial, dar trebuie respectate regulile unei alimentații sănătoase, valabile cu sau fără diabet. Astfel, alimentele gătite la abur sau la cuptor sunt cu siguranță mult mai sănătoase și mai benefice pentru corpul nostru decât cele preparate prin prăjire. Sunt recomandate fructele cu un nivel redus de zaharuri precum anumite tipuri de mere, cireșele de mai, grapefruit, vișinele acrișoare. Hidratarea joacă un rol important, apa fiind un element de bază. Există diferite ceaiuri aromate pe bază de plante sau fructe, foarte plăcute la gust, care pot contribui la asigurarea aportului necesar de lichide. Nu trebuie să uităm și de mișcare, care este motorul tuturor funcțiilor noastre vitale”, declară Dr. Corina Zugravu, membru în Comitetul Consultativ în Nutriție Herbalife.

Dr. David Herber, președinte al Institutului Herbalife Nutrition, precizează, la rândul său, că în lupta împotriva diabetului și a riscului de obezitate „totul începe de la alegeri sănătoase și obiceiuri alimentare bune”. El atrage atenția asupra importanței integrării în programul zilnic a alimentelor cu conținut glicemic redus precum legume, fructe întregi, fasole și majoritatea cerealelor integrale 100%, care sunt bogate în fibre și asigură sațietatea. Aceste tipuri de alimente sunt, de asemenea, bogate și în substanțe nutritive pentru ca nutriția să fie maximizată cu limitarea caloriilor în exces.

Este necesară adăugarea peștelui, cărnii slabe și proteinelor din soia care sunt digerate mai încet decât cerealele rafinate și ajută la combaterea senzației de foame, dar trebuie evitate caloriile “goale” precum zahărul, sarea, grăsimile saturate în exces și conservanții chimici care se găsesc adesea sau sunt ascunși în alimentele foarte procesate”, a mai spus Dr. David Herber.

 

Dr. David Herber consideră că gestionarea cu succes a greutății presupune mai mult decât schimbarea stilului de viață (ex. a dietei și rutinei de activitate fizică), ci și a comportamentului. Literatura în domeniu evidențiază trei tehnici specifice de modificare a comportamentului care funcționează atunci când se dorește aplicarea unui management bun al greutății:

 

  • Auto-monitorizarea: Studiile(1) au demonstrat că auto-monitorizarea este asociată unor rezultate îmbunătățite de tratament, iar pacienții declară că este unul dintre cele mai utile instrumente de management al greutății.
  • Controlul stimulilor: Identificarea și modificarea indiciilor asociate mâncatului în exces și inactivității pot facilita menținerea unor obiceiuri sănătoase. Controlarea indiciilor asociate mâncatului în exces sau unui stil de viață sedentar poate fi utilă la menținerea pe termen lung a greutății(2) întrucât expunerea la aceste elemente declanșatoare poate cauza revenirea la greutatea inițială.
  • Managementul stresului: Stresul este principalul factor declanșator(3) al mâncatului în exces. Respirația profundă, relaxarea mușchilor și meditația sunt tehnici dovedite de reducere a stresului(4) ce pot minimiza distragerea atenției de la evenimente stresante care interferează cu adoptarea și menținerea unor comportamente noi.

 

 

Surse:

(1)https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0005789405802126?via%3Dihub

Self-monitoring may be necessary for successful weight control. Raymond C. Baker, Daniel S. Kirschenbaum. Behavior Therapy Volume 24, Issue 3, Summer 1993, Pages 377-394

(2)https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/8363200

Evidence for success of behavior modification in weight loss and control. Foreyt JP, Goodrick GK. Ann Intern Med. 1993

(3) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/2239754

Maintenance and relapse after weight loss in women: behavioral aspects. Kayman S, Bruvold W, Stern JS. Am J Clin Nutr. 1990 Nov;52(5):800-7.

(4) https://www.springer.com/la/book/9781461455370

A Clinical Guide to the Treatment of the Human Stress Response. Authors: Everly, Jr., George S., Lating, Jeffrey M

Previous Post

2 sporturi relaxante, pentru sănătatea inimii

Next Post

SPORT ÎN PANDEMIE. Luiza Loloiu:  De la alergare la mountain bike

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Scroll to top