Nu contează ce arată calendarul, nici că diminețile sunt deja cam reci, și nici măcar că încep să devină răzlețe competițiile. Nu contează nimic din toate astea, important este că eu am reînceput antrenamentele! :). Sigur, este ușor tardiv, toată lumea în perioada asta se relaxează după un sezon competițional intens și poate își face planuri pentru cursele A, B și C ale lui 2015, la o cană mare de ceai cu scorțișoară! Mă rog… teoretic, pentru că de fapt, dacă stau bine să mă gândesc, toți oamenii din sport cu care mă mai întâlnesc au DEJA setată cursa lui 2015, planul de antrenament, și, după bicicletele pe care le întâlnesc în trafic dimineața la ora 06.15, s-au și apucat de el!
CrossFit Groove
Acum, o fi o coincidență, dar majoritatea domnilor cu care am mai schimbat impresii despre viață sportivă au cam același obiectiv: da, toți au în plan un 2015 cu IRONMAN. Istvan Szokolszky, sper că ești pregătit :D.
Oamenii își setează obiective din ce în ce mai îndrăznețe, văd în lista mea de Facebook numai Strave și Endomondo, dar și salturi fenomenale în sport, la oameni odată sedentari sau simpatizanți doar ai joggingului. Primul semimaraton, primul maraton, primul triatlon, primul concurs de mountainbike… e grozav că se întâmplă asta! Haideți să fim mulți și fericiți că facem sport și că ne descoperim pe noi, sărind încă o bornă și încă o bornă!
Eu după Ironmanul meu am cam vegetat la capitolul antrenamente. Mi-am ales câteva curse mișto – am fost la Maratonul Olteniei, și am descoperit ce demențial este trail running-ul, am băgat și ceva mountainbike, că era mai mare rușinea să treacă anul fără nicio competiție mtb – Cursa Dunării Călărășene a fost o experiență pe care n-o s-o uit foarte curând :D. Am fost și la Campionatele Naționale de Triatlon, prima participare, și a fost foarte mișto și acolo.
Dar programul constant de antrenament a lipsit din peisaj, și, într-un final, după ce m-am autoconvins că pot! totuși să mă trezesc din nou la 5.30 a.m. , l-am readus în viața mea! Am reînceput antrenamentele de înot – cu antrenorul Federației Române de Triatlon, Daniel Nistoroiu.
Era totuși cazul. M-am urcat, spre exemplu, pe un cântar. Știți că femeile nu își divulgă vârsta, despre greutate… mai bine-și dau pin-ul la card. În orice caz, cântarul mi-a arătat ceva cu 7 kilograme în plus. În condițiile în care în ultimele luni am experimentat dieta vegetariană, am renunțat la pâine și dulciuri și am mâncat cu 50% mai puțin decât mănânc eu de obicei. Am verificat informația asta șocantă cum se face la meserie, din trei surse: cântarul unor prieteni, cântarul altor prieteni, cântarul dintr-o pescărie (din ăla enorm, pentru… pești în cazul ăsta , I guess). Verdictul a fost crunt și același, de fiecare dată.
Așadar, trebuie să mă mai documentez la temele: dieta vegetariană îngrașă? Dacă te dezbraci de haine, e posibil să dispară brusc 7 kilograme? După ce faci Ironman, te îngrași? Trebuie să faci Ironman anual, ca să te menții? 😀 Te poți îngrășa cu aproape 10 kg, fără să ai habar că ți se întâmplă asta?! (că eu nu mi-am dat seama)
Testele sunt în derulare.
Anyway, am reușit să mă organizez cu trezitul la antrenamente, vă spuneam. A început din nou distracția: pregătirea “bagajului” cu o seară înainte, de la costum de baie, cască, energizante, schimburi, hainele pentru work, al doilea rând de încălțări (după SPD-uri, adică), șampoane, portofele, agende, buf, ochelari – înot și biclă, bijuterii, foen, perie… Da, car după mine jumătate de casă.
Drept urmare, mi-am luat ceva care să cuprindă tot acest mic univers :D.
Ta daaa:
Este un rucsac de … munte de la Lamonza, de 75 de litri volum, singurul care poată să care tot ce îmi trebuie mie, și să mai rămână și loc! Nu îl simt deloc greu pe bicicletă, deși îmi ocupă cam tot spatele.
Pare că tocmai am coborât de pe Uhuru Peak (ăsta e-n Kilimajaro :D), dar mă ajută foarte mult în trafic, în special când rămân fără semnalizare pe spate :D. Unii șoferi claxonează când văd monstrul și încetinesc automat! Hai, dragă, că avem loc toți în orașul ăsta. Sigur, în curând nu vom mai avea, dar asta e altă discuție.
Bun, vă mai aduc la cunoștință ceva și apoi mă opresc, nu vă mai plictisesc.
Well… M-am apucat de CrossFit! 😀 Ce e aia? Câteva imagini:
Pozeele sunt chiar de la sala unde am început antrenamentul, cu băieții de la CrossFit Groove și vă povestesc îndată care-i șmecheria cu asta, deși sigur a pătruns destul de bine conceptul și la noi.
Ideea este că trebuie să lucrez un pic brațele, oi fi făcut eu Ironman, dar arăt ca Screech din Saved by the Bell. (mai știe cineva serialul ăsta? :)). Am dat deja un test ca să vedem unde mă situez – nu era nevoie, le-am spus din start că sunt sub nivelul mării la forță :D, și am început treaba.
Revin cu un Jurnal de antrenament și vă povestesc ce și cum!
Între timp poate mă hotărăsc și eu care e cursa mea A din 2015.
So, declar sezonul deschis! 🙂
