Roxana Lupu
Extreme Travel, prima agenție de turism de aventură din România, marchează o nouă premieră exotică în zona turismului: prima traversare în cadrul unei expediții turistice românești a celui mai arid deșert din lume, deșertul Atacama, din America de Sud, apoi peste munții Anzi către cel mai mare deșert de sare al lumii, Salar de Uyuni în Bolivia.
Echipa Extreme Travel conduce români în destinații spectaculoase ale planetei: de la cele mai înalte și celebre culmi muntoase – Mont Blanc (Franța), Mount Kenya (Africa), Aconcagua (Argentina), la trekking și aventură în Patagonia, Venezuela,Tanzania, Borneo, Antarctica, Peru, America Centrala, și multe altele.
L-am prins între două avioane pe Radu Vatcu, ghid montan și alpinist, fondator și actionar Extreme Travel, și l-am întrebat câte ceva despre asta.
ADRENALLINA: Hei, Radu, cât a durat această traversare exotică și cum a fost expediția, spune-ne mai multe despre aventura asta.
Radu Vatcu: S-a întâmplat la începutul acestui an; este unul dintre traseele pe care le visez de multă vreme, și anul ăsta iată că a devenit realitate Traversarea Anzilor între Atacama și Salar de Uyuni a durat 3 zile și 3 nopți și a fost o călătorie incredibilă, pentru că peisajele par desprinse dintr-un basm; deșertul oferă niște peisaje incredibile iar fotografiile pot vor vorbi mai mult despre asta.
Așadar, am trecut de la un deșert la altul prin Anzi, la peste 5.000 de metri altitudine. Am dormit la 4.300 de metri. Este o schimbare bruscă de altitudine,de la 2500 de metri până la 4.000, dar toți cei din grupul Extreme Travel au făcut față cu brio. Când vezi nebunia de culori a lacurilor vulcanice, în paleta asta de verde, turcoaz, albastru, rosu… și cînd în sfârșit ai ajuns la 4.000 de metri și te așteaptă o baie în ape termale…
Deșertul Atacama este cel mai arid deșert din lume, și aici are loc „El Niño”, celebrul fenomen climatic care apare la 6-10 ani și se manifestă prin averse intense de ploaie care duc pentru un timp scurt la o înflorire a deșertului.
Arată incredibil imaginile cu deșertul de sare. Ce ați mai făcut acolo?
Circuitul acesta în America de Sud – Chile, Bolivia, Peru, mai cuprinde multe minunății: lacul Titicaca, Canionul Colca, Valea sacră a incașilor cn.r. Cusco 3350 m, Ollantaytambo 2750 m), celebrul sit Macchu Pichu, situat la 2.450 de metri altitudine, în mijlocul vegetaţiei tropicale…
Ce expediţii aţi mai avut anul acesta?
Am fost pe 5 continente. Am urcat la începutul anului pe Kilimanjaro, cel mai înalt munte din Africa, cu ai săi 5.895 metri, a urmat apoi Argentina, Bolivia, Chile Peru – cam o lună de zile în America de Sud, apoi am escaladat superbul Mount Kenya, tot în Africa, a urmat Noua Zeelanda si Australia, apoi Nepalul chiar in timpul cutremurelor devastatoare …. noi, slavă Domnului, am scăpat teferi și nevătămați.
Recent am esacaladat muntele Ararat si Kilimanjaro unde am reusit sa stabilim un nou record de vârstă prin ascensiunea celor mai tinere alpiniste românce : Geta Popescu și Mara Savinescu, si un record de reușită prin succesul total al tuturor celor 11 membri ai expediției …
Urmeaza Elbrus, Cuba, din nou Africa de est… Și tot așa.
Ați avut și situații în expediții care v-au dat programul peste cap?
Da, pot să apară surprize, în destinațiile greu accesibile, și au și fost fost. În Venezuela, de exemplu, au fost niște zboruri anulate și am fost nevoit sa închiriez un avion particular ca să pot continua programul.
Știu că și expediția în Noua Zeelandă a fost o premieră și urmează în curând o alta, în Maroc…
Da, Noua Zeelandă este incredibilă. Este o destinație specială pentru iubitorii de aventură!
Ce este diferit la programele Extreme Travel, care este specificul vostru?
În primul rând, ne diferențiem prin program. Destinațiile sunt alese astfel încât oamenii să vadă ceea ce nu pot vedea mergand cu alte agenti, obiective pe care nu e atât ușor să le vezi, majoritatea greu de accesat. Vrem să le arătăm oamenilor cât mai mult posibil din țările vizitate, să ia contact cu localnicii, cultura, tradițiile… să trăiască o aventură, de la început până la sfârșit, una despre care să povestească prietenilor mulți ani. Nu suportăm ideea izolării dintr-un all inclusive, într-o plafonare totală.
Grupurile noastre sunt mici iar clienții noștri sunt mai deschiși către cunoaștere decât clienții altora. Excursiile și expedițiile Extreme sunt unele în care îți folosești mintea, să vezi, să înțelegi, să simți locurile acelea. Cei ce vin cu noi sunt oameni cu spirit de aventură, pasionați de călătorii, cu venituri peste medie, de obicei lucrează în multinaționale sau companii mari sau sunt antreprenori.
*** Extreme Travel este prima agenție de turism (extrem) de aventură din România, înființată în 2010 de Radu Vatcu (ghid montan). Programele Extreme Travel includ circuite pe toate continentele lumii și se adresează atât persoanelor cu experiență în escaladarea vârfurilor muntoase cât și celor fara aptitudini fizice deosebite, dar cu spirit de aventura si dorinta de a descoperi locuri deosebite si de a invata din cultura altor popoare. Echipa Extreme Travel este formata din ghizi de turism profesioniști și alpiniști, care însoțesc grupul turistic în fiecare expediție.
Informații despre Extreme Travel se găsesc pe website-ul www.extreme-travel.ro și la pagina de Facebook, aici.
de Raluca Mihăilă
Poate vă gândiți că e periculos să vizitați un oraș al lumii unde există un vulcan activ. Poate îl și ocoliți în vacanța voastră din cauza asta. Sunt însă unii care se duc țintit la un vulcan activ, ca să… se dea cu placa!
Nu e o glumă, surfingul pe vulcan există și el ca activitate sportivă și recreativă 🙂 în lumea asta…Dacă ați rămas fără adrenalină, o puteți regăsi coborând cu o placă pe vulcanul activ Cerro Negro, din Nicaragua, de exemplu. Nici nu e scump: Quetzal Trekkers, care se ocupă de echipamentul și trainingul tău, îți oferă ocazia să încerci sportul ăsta extrem pentru suma de 30 dolari.
Cerro Negro, tradus Muntele Negru, este cel mai tânăr vulcan din America Centrală, s-a format în 1850 și a avut ultima erupție (cea cu numărul 20) în anul 1999.
Cică partea cea mai dificilă a acestei aventuri ar fi urcarea de 45 de minute până în vârf, la 728 de metri. După, începe distracția! Poți să cazi, să te tai în cenușa vulcanică, să respiri gaze otrăvitoare sau, dacă ești cu adevărat norocos, să te stropească niște lavă! 😀 Panta atinge un punct maxim de 41 de grade, astfel încât poți lesne ajunge la o viteză de 80 km/h.
Poți să adopți o poziție de snowboard, în picioare, sau poți sta jos, ca pe sanie, variantă în care prinzi o viteză mult mai mare pe rocile vulcanice.
Placa este din lemn, iar fundul său este acoperit cu un strat subțire de metal, pe care e lipită o bucată de plastic, care ajută la creșterea vitezei; ea trebuie înlocuită, deoarece se topește după 1 sau 2 ture. 😀
Cerro Negro, tradus Muntele Negru, este cel mai tânăr vulcan din America Centrală. S-a născut în 1850 și a avut ultima erupție (cea cu numărul 20) în anul 1999.
Cum e, îți iei bilet spre Nicaragua? 🙂
Roxana Lupu
Triatlonul este un sport tânăr în lume: și-a făcut debutul olimpic la Jocurile Olimpice de Vară din Sydney, în anul 2000, și de atunci au apărut peste 120 de federații naționale afiliate la Uniunea Internațională de Triatlon (ITU), înființată și ea în 1989. În România anului 2008 existau doar două competiții de triatlon și câteva zeci de participanți. Federația Română de Triatlon s-a înființat în 2012, acum 3 ani. Acum, în 2015, sunt multe concursuri de triatlon în calendarul competițional național iar numărul celor care aleg să practice acest sport, fie ei profesioniști sau amatori, este în creștere spectaculoasă. Suntem însă la început.
Am avut nevoie de acest mic intro pentru a înțelege puțin contextul și momentul în care ne găsim. Recent, România a participat în premieră istorică la probele de triatlon femei și bărbați din cadrul Jocurilor Europene de la Baku 2015, prima ediție a Jocurilor Olimpice Europene, ce a avut loc între 12 și 28 iunie în capitala Azerbaidjanului, Baku. Cei doi reprezentanți ai României au fost Antoanela Manac – feminin și Ciprian Bălănescu – la masculin.
***Antoanela Manac, triatlonista de 19 ani legitimată ca sportiv profesionist la Atena Sport Club Constanța, a încheiat competiția pe locul 36, iar Ciprian Bălănescu nu a reușit să termine concursul. (a fost ajuns de liderii cursei la ultima tură de ciclism).
Înainte de orice concluzie, trebuie să înțelegem faptul că suntem la început, să înțelegem nivelul la care este acest sport în România, în condițiile în care avem o Federație Română de Triatlon cu doar 3 ani de existență la activ, și să ne bucurăm totuși pentru acest prim pas.
Am vorbit cu Antoanela Manac despre cursa ei la Baku, despre cum s-a pregătit pentru asta și despre ce planuri sportive are pentru viitor. Antoanela a fost desemnată anul trecut Campioană Balcanică la Triatlon pe distanța sprint (n.r. 750 metri înot, 20 km bike, 5 km alergare) iar la Baku a fost pentru ea a doua oară când a parcurs în competiție distanțele unui triatlon olimpic (n.r. 1, 5 km înot, 40 km bike, 10 km alergare).
Delegația României a încheiat Jocurile Europene de la Baku pe locul 17 din 42 de națiuni care au punctat în clasamentul pe medalii, cu 12 medalii, din care trei de aur, cinci de argint și patru de bronz. Aurul a fost cucerit de Ana-Maria Brânză la spadă, de Andreea Chițu la judo (cat. 52 kg) și de echipa feminină de spadă (Ana-Maria Brânză, Simona Gherman, Simona Pop, Amalia Tătăran.
Pentru a fi alături de sportivii noștri, GROUPAMA Asigurări a lansat ”Delegația Virtuală a României” – o platformă prin care românii au putut fi alături de sportivii care ne-au reprezintat în competiție, încurajându-i virtual.
Dar să vorbim cu triatlonista noastră, care ne-a răspuns la întrebări din Elveția, Geneva, unde va reprezenta România la Campionatele Europene de Triatlon:
Adrenallina: Antoanela, în primul rând felicitări pentru performanțele tale și pentru evoluția la Jocurile Europene de la Baku. Cum a fost cursa ta? Cu ce temeri ai intrat în concurs și cum le-ai depășit?
Antoanela Manac: Mulțumesc frumos pentru felicitări și mă bucur că îmi dați ocazia să vă pot împărtăși momentele pe care le-am trăit.
Cursa de la Baku a fost un carusel cu emoții. Am luat startul alături de campioana olimpică de la Olimpiada din Londra, în 2012 (n.r. elvețianca Nicola Spirig, câștigătoarea de la Baku) și multe alte campioane mondiale, sportive puternice și cu o experiență mult mai mare decât mine.
Mă temeam că e posibil ca o astfel de cursă să fie greu de terminat pentru mine dar apoi mă gândeam că am muncit destul alături de antrenorul meu și că nu am voie să îmi fac griji. După proba de înot am început să mă stabilizez emoțional. Am trecut la proba de bike și am reușit să o termin într-un timp foarte bun, spun eu, deși primele 2 ture le-am tras de una singură; din a 3-a tură m-am lipit de pluton și am stat acolo până la ultima tură.
La alergare am reușit să mai depășesc câteva adversare, dar multe dintre ele cedaseră din cauza temperaturii ridicate (n.r. la start s-au aliniat 48 de sportive, doar 38 au terminat cursa). Am trecut linia de sosire ocupând locul 36, un loc care multora nu le inspiră nimic dar care pentru mine a fost o reușită!
Ce a însemnat participarea aceasta pentru tine? Cum te-ai pregătit pentru cursa asta?
Participarea aceasta a însemnat foarte mult, deoarece a fost pentru prima dată când am fost parte din Lotul Olimpic și am reprezentat România la prima ediție a Jocurilor Europene. Am primit vestea în luna ianuarie iar de atunci m-am pregătit cum am putut mai bine. Am urmat un program de antrenamente mult mai complex iar inainte de cursa oficială am participat la o cursa de “încălzire” pentru ce urma să mă aștepte.
Cum a început pentru tine relația cu sportul și ulterior cu triatlonul?
Relația cu sportul a început încă de când eram mică, și aveam vreo 5 ani. Am început cu înotul, și în acest sport am făcut performanță. La triatlon am ajuns abia la vârsta de 17 ani. În orașul în care locuiesc, în Constanța, se organizează anual concursul de triatlon Challenge Mamaia și cursa m-a provocat, mai ales că am aflat că nu implică numai înotul.
Așa am început să practic triatlonul, dintr-o provocare și din curiozitatea de a testa toate cele trei sporturi.
Care este sportul preferat dintre cele trei? Dar distanța preferată?
Cu siguranță că înotul va rămâne proba mea dar m-am îndrăgostit și de bicicletă și alergare.
Distanța preferată nu o pot decide încă, dacă îmi place sprint că e mai scurt și mai ușor ca distanță, sau olimpic, că necesită o anduranță pe măsură – pentru că am făcut doar de două ori proba olimpică în competiție, în acest an.
Diferențele dintre sprint și olimpic din punctul meu de vedere sunt foarte mari. Trebuie să abordezi total diferit proba olimpică, ai nevoie de rezistență dar totodată și de viteză. Este necesar să fii la fel de rapid pe ambele distanțe, doar că trebuie să depui o muncă mult mai eficientă la olimpic, cu dozarea corespunzătoare de energie pe cele 3 probe.
Cu cine te antrenezi, cine îți supraveghează pregătirea?
Antrenorul meu este Filip Grigorescu. Împreună ieșim la antrenamente, mai ales la ciclism, și mă supraveghează în toate cele 3 discipline. Obiectivul nostru este acela de a mă califica la Olimpiadă. Cea de la Rio, de la anul, este din scurt, dar nu este imposibil să ajung acolo.
Daca nu e Rio, atunci cu siguranță va fi Olimpiada de la Tokyo, din 2020. Obiectivul meu de acum, care mă apropie de Olimpiadă, este acela de a acumula un punctaj cât mai mare – punctele reies din clasarea în topul clasamentului la competiții internaționale.
Cum te antrenezi în perioada asta?
Sunt în sezonul competițiilor, tocmai de aceea aproape săptămânal sunt plecată la diferite concursuri internaționale – Cupe Europene, Campionat European, Balcaniadă, Cupa mondială…. Antrenamentele din această perioadă constau mai mult în menținerea unei forme de vârf; nu mai au o durată așa de lungă, sunt mai reduse ca timp dar mai puternice ca intensitate.
Ce te motivează?
Cel mai mult mă motivează gândul că pot să cresc ușor în performanțe. Asta mă face să mă antrenez cât mai mult. Motivația mai vine și din faptul că sportul îți oferă și alte beneficii: cunoști oameni minunați, sportivi sau nu, călătorești… Beneficiul cel mai mare vine odată cu rezultatul, și de aceea este o “sete” de rezultate cât mai bune. În afară de asta, în programul meu zilnic nu am timp să mă plictisesc. Îmi place ceea ce fac și am plăcerea aceea de a ieși la antrenamente.
Știu că pe lângă sport îți pregătești și o carieră în Medicină. Povestește-ne despre asta.
Da, mă pregătesc pentru o carieră de viitor medic. Medicina este o altă provocare pentru mine, o ocupație majoră în plus față de sport. Viața mea s-a schimbat de când am intrat la această facultate. Am început să înțeleg mai bine cum funcționează organismul uman, să corelez acest lucru cu ceea ce se întâmplă în timpul antrenamentelor, să percep durerea în alt mod și să trec peste ea.
Nu îmi este ușor să le fac pe amândouă, dar am avut un plan de pregătire adaptat, în funcție de orarul facultății, și acest lucru m-a ajutat enorm. Acest lucru a fost posibil datorită antrenorului meu, căruia îi mulțumesc pentru tot.
Cum vezi diferența între modul de pregătire și resursele sportivilor străini și cele ale sportivilor români? Tu, ca sportiv elite, cu ce te confrunți și ce ai dori să se îmbunătățească în primul rând în sistemul românesc în ceea ce privește sprijinul acordat sportivilor?
Diferențele dintre noi și sportivii străini sunt destule. Ei dispun de programe de pregătire, de echipamente calitative, de o echipă întreagă de oameni programați și dedicați sportului, care au datoria de a seta sportivi pe un obiectiv major.
Triatlonul în România este la început dar sunt sigură că vom crește și noi și vom beneficia cât mai curând de tot ce ne trebuie pentru a ajunge la un nivel înalt. Nu aș vrea să mă exprim cu ce ar trebui să se îmbunătățească în sistemul nostru pentru că aș avea destul de comentat. Consider o scuză faptul că suntem la început – Federația Română de Triatlon s-a înființat în 2012, acum 3 ani.
Singurul lucru pe care îl pot spune este că mi-aș dori să simțim că ne motivează pe noi sportivii să practicăm triatlonul, un sport nu tocmai ușor. Avem nevoie de susținere, în primul rând morală și apoi financiară!
Povestește-ne una dintre cele mai frumoase amintiri ale tale legate de sport.
Cea mai frumoasă trăire este aceea când sunt într-un moment de impas, într-un moment în care mi-aș dori să renunț în cursă mai mult decât să continui, și totuși merg la departe.
Este apoi acel moment în care aștepți să urci pe cea mai înaltă treaptă a podiumului. Îți dorești să ajungi acolo cu orice preț și asta te motivează enorm.
O amintire dragă mie este finish-ul primului meu triatlon, mai exact Triatlon Fără Asfalt. Am fost întâmpinată de un val de aplauze și o mulțime de oameni care strigau și mă felicitau. Atunci am înțeles că triatlonul este următoarea mea preocupare.
***
Antoanela Manac a fost cronometrată la Baku cu timpul total de 2 ore, 19 minute și 14 secunde (22 min 08 sec la înot, 1 h 11 min 35 sec la ciclism și 44 min 06 sec la alergare). Medalia de aur a fost cucerită de elvețianca Nicola Spirig, în 2 ore și 28 de secunde, argintul a revenit olandezei Rachel Klamer, cu timpul de 2 ore, 1 minut și 44 secunde, iar bronzul a fost adjudecat de suedeza Lisa Norden, cu 2 ore, 1 minut și 46 secunde.
Vârstă: 19 ani (împlinește 20 în octombrie)
Sportiv legitimat la Atena Sport Club Constanța, Școala de Înot Răzvan Florea
Palmares
2015
Campionatul Național de Duathlon – loc 1
European Cup – Madrid ( 10 mai) – loc 33 (primul ei triatlon pe distanță olimpică)
Triathlon la mare -Vama Veche – loc 1 ștafetă mixt
Jocurile Europene de la Baku – loc 36 (distanță olimpică)
European Cup – Istanbul – Sprint – loc 12
European Championship – Geneva –
2014
Campioană Naționala la Duatlon
Campioană Balcanică la Duatlon
Vicecampioană Națională la Triatlon
Câștigătoare Romanian Triathlon Series
Campioană Balcanică la Triatlon
Locul 11 la Cupa Europeana de la Alanya
Am început să fac sport mai intens (alergare) prin 2008-2009. Îmi amintesc că alergarea plutea, cumva, în aer, brusc discuţiile cu prietenii ajungeau în mod natural la întrebări de genul „În cât faci tura de lac?”. Apoi unul dintre noi a depăşit pragul psihologic făcând două ture de Herăstrău, şi ceilalţi ne-am pus serios pe treabă. Şi nu ne-am mai oprit.
La început îmi era greu să alerg o distanţă mai lungă fără să mă opresc. Şi tot trăgeam de mine: „Hai, până la pod/debarcader/câinele urât!”. Prima tură de lac fără oprire a fost prima mea victorie în alergare. Apoi au urmat primele două ture, primul semi, primul maraton, primul triatlon, primul maraton sub 4 ore, primul sezon cu două maratoane. Şi cam atât, deocamdată, dar mai urmează.
Prima mea competiție ar fi trebuit să fie un semi în cadrul Maratonului Internaţional Bucureşti 2010. Din păcate în weekendul respectiv aveam un curs important fără de care nu aş fi putut termina MBA-ul, aşa că mi-am amânat ambiţiile cu un an (încă nu exista semimaratonul din primăvară). În octombrie 2011, pe o ploaie continuă, am alergat primul semi oficial. O oră, 59 de minute și ceva. Dacă până atunci eram aşa, un fel de simpatizant, experienţa alergării cu număr pe piept şi cu kenieni vâjâind pe lângă mine m-a cucerit definitiv şi m-am înscris cu arme şi bagaje în secta alergătorilor.
Antrenamentele mele sunt în funcţie de maratoane. Mă ţin destul de bine de un program de 3 luni înainte de fiecare maraton, cu 3-4 alergări pe săptămână, din care una lungă, care creşte până la treizecişiceva de kilometri cu trei săptămâni înainte de cursă. Vara mă antrenez pentru triatlonul de la Mamaia (înot în mare, mai biciclesc, dar nu sunt foarte bun), iar între maratoane folosesc drept jaloane cursele mai mici (Gerar, PBIHM, BTR, 1 Decembrie, 10 Mai, Wings for Life, Forest Run, Crosul Pădurii, Centrul Vechi etc.).
Sportul meu preferat este alergarea. Am o mie de motive. Mă face să mă simt bine, descopăr într-una chestii (despre mine, despre viaţă, despre business, despre cum să-ţi educi copiii), alerg (şi) cu fetele mele, cunosc oameni extraordinari şi aşa mai departe. Şi, apropo de „Ştii că iarna tu eşti marea mea”, iarna sportul meu preferat e skiul. E un fel de adrenalină controlată pe pâine, cu o intensitate a momentului care mă face să mă simt ca atunci când ascultam Metallica în buclă. Şi, era să uit, sportul meu preferat e şi tenisul. Pentru că mi se întâmplă destul de des să intru „in the zone” şi mă simt ca-n Matrix. Plus că berea de după…
Cea mai pregnantă amintire dintr-o cursă, în afara momentelor de elaţie când trec linia de finish, e una vizuală: momentul când, la Maratona di Roma, am dat un colţ şi fără avertizare m-am trezit în faţa Catedralei San Pietro, cu mulţimea adunată în faţă (era, evident, duminică). Pe Papa nu l-am prins, dar cei mai rapizi au avut bucuria asta. O cursă care mi-a mai rămas întipărită în minte a fost Semimaratonul Bucureşti de anul ăsta, când am făcut cu Roxana Lupu de la Adrenallina 🙂 echipă de pace-makeri şi am dus la liman o ceată simpatică de alergători.
O altă serie de amintiri puternice are legătură cu faptul că, de ceva timp, alerg la curse îmbrăcat în Mickey Mouse. Unul din motivele pentru care fac asta este că toţi copiii de pe margine îmi zâmbesc şi vor să bată palma cu mine. Şi, hop!, 500 de metri uit că e greu. Seria de amintiri de care vorbeam e seria de mutre simpatice de pitici surprinşi: „Uite, tati: Mickey Mouse!”
Competiția mea preferată este Maratonul Internaţional Bucureşti. Anul ăsta am reuşit (în sfârşit) să alerg sub două ore (cu 23 de secunde!), iar anul trecut am alergat semi (cu o săptămână înainte alergasem Maratonul de la Berlin) într-un timp care m-a surprins şi pe mine: 1 oră 46, cu un pace de 5 minute pe kilometru şi zâmbetul pe buze. În 2012 am alergat aici primul maraton şi în 2011 primul semimaraton. Îmi place atât de tare cursa asta încât în 2013 am luat premiu de la organizatori pentru cel mai viralizat articol de presă (pe blogurile Adevărul)
Cel mai mândru sunt de fiecare dată de ultima alergare.
Prietenii mei care nu aleargă au impresia că să alergi un maraton („Cââât?! 42 de kilometri?! Eşti nebun!”) e doar pentru un fel de supraoameni, dar nu e deloc aşa. Oricine poate. Iar călătoria până la primul maraton e una extraordinară, în care afli o mulţime de lucruri despre tine.
Am aflat despre mine, spre exemplu, că limitele sunt în general mentale (şi, deci, uşor de depăşit), că munca disciplinată şi continuă te duce foarte departe, că un ţel sportiv clar definit te trage spre el ca un resort.
Sportul mă face să mă simt într-o mie de feluri, toate mişto.
Uneori, mi se întâmplă să mă lenevesc, dar apoi îmi aduc aminte că cel mai greu moment la un antrenament e acela când te decizi să te scoli de pe canapea. Toate celelalte curg lin din momentul iniţial.
Obiectivul meu în 2015 este să mă bucur cel puţin la fel de tare de alergare ca şi până acum.
Dacă ar fi să recomand ceva ar fi să vă înscrieţi la o cursă oficială şi să alergaţi cu număr pe piept. Există şansa să faceţi dependenţă.
Un concept complet nou în România, Epic Bike Ride înseamnă bicicletă, aventură, călătorie, oameni care împărtășesc aceeași pasiune: pedalatul. Fie că este vorba despre mountain bike sau despre road bike, despre trasee off-road – presărate cu obiective turistice – sau de trasee pe asfalt, seria de evenimente Epic Bike Ride urmează o linie comună: turele se întind pe mai multe zile, sunt necompetitive, pedalarea se face în grupuri de câte 4-10 oameni care merg în același ritm, iar singura grijă a participanților este distracția. Și asta pentru că organizatorii se ocupă de transport, bagaje, mic dejun, puncte de alimentare, camping (sala de sport și corturi, acolo unde locația permite), asistență tehnică.
Transilvania văzută din șa
Transylvania Epic Bike Ride, primul eveniment al seriei, se desfășoară pe traseul Brașov-Sibiu, începând din 20 și până pe 23 august. Vor fi parcurși 325 de kilometri timp de 4 zile, prin colinele Transilvaniei, pe asfalt, pe drumuri forestiere sau chiar poteci înguste de pădure. Locuri superbe, greu accesibile și tocmai de aceea epice. Mai mult, fiind o tură necompetitivă, participanții au ocazia de a vizita Lacul Racos și Coloanele de Bazalt Racos, Cetatea Rupea, satul Viscri și Biserica fortificată înscrisă în patrimoniul UNESCO, bisericile fortificate din Daia, Biertan și Bazna, Cetatea medievală din Sighișoara, Cetatea Apold și Cetatea de Baltă. Detalii complete despre tură, despre kitul participanților și înscriere se găsesc la http://epicbikeride.ro/transylvania/. Numarul locurilor este limitat la 150.
Pe asfalt de-a lungul Dunării
Al doilea eveniment al seriei, Danube Epic Bike Ride, se va desfășura în perioada 23-27 septembrie, pe o distanță de 612 kilomtri pe asfalt. Detalii despre această tură găsiți la http://epicbikeride.ro/danube/.
Evenimentele Epic Bike Ride sunt rezultatul unei colaborări între Asociația Trăiesc Sănătos, Running Media și Gabriel Solomon.
Sâmbăta trecută mi-am făcut noi prieteni și drept să vă spun nu a fost nevoie de foarte mult: ne-am întâlnit și în următoarele 5 minute râdeam, ne bălăceam și ne îmbrățișam!
Așa sunt sportivii Special Olympics România și colegii mei de echipă de la Swimathon, eveniment de înot caritabil, care se întâmplă sâmbătă acum!
Ca să îi cunoașteți mai bine, pot să vă spun, de exemplu, că Elena, când se plictisește de înotat în bazin, la antrenamente, stă cu capul în apă și cu picioarele în sus, pe marginea bazinului! 🙂 Hm, aș face și eu asta dacă aș avea curaj! Cu ea am înotat prima data pe sub apă, la un pic de adâncime, sâmbăta trecută: mi-a spus că știe s-o facă pe sirena, așa că am traversat ca două sirene bazinul :).
Mădălina este fooarte pupăcioasă, are 25 de ani și nu are stare. Înoată de cinci ani și mi-a povestit că îi place și baschetul dar și handball-ul și uneori joacă fotbal! Este un om foarte active și este fan Andra si Holograf! 🙂
Bogdan este înnebunit după gimnastică. Sigur, și înot! De mic a primit lecții de înot de la tatăl lui, apoi a continuat cu un antrenor, doamna Valeria Bălan.
A adunat din competiții peste optzeci de medalii și diplome din concursuri desfășurate în România. Anul acesta participă pentru prima dată la un concurs internațional – face parte din delegația de înot a Special Olympics România la Los Angeles!
Aici sunt cu Mădălina și Bogdan, după înot, povestim ce mult ne place fiecăruia sportul!
Ce este Special Olympics România?
Special Olympics contribuie la integrarea socială a persoanelor cu dizabilităţi intelectuale, încurajând comunicarea prin sport. Oferă persoanelor cu nevoi speciale şansa de a-şi descoperi şi dezvolta potenţialul şi calităţile sportive prin intermediul programelor de pregătire şi al evenimentelor competiţionale.
Fundația Special Olympics din România (FSOR) este singura mişcare din ţară care aduce împreună, pentru un eveniment comun, persoane cu dizabilităţi, membrii familiilor acestora, voluntari, studenţi şi profesionişti din diferite domenii, contribuind la integrarea socială a persoanelor cu dizabilități prin sport.
De ce are nevoie Special Olympics România?
Prin intermediul Swimathon, ar vrea să strângă fonduri ca să trimită doi dintre sportivii Special Olympics România la Jocurile Mondiale de Vară Special Olympics, care anul acesta au loc la Los Angeles, Statele Unite. Costurile de transport, de procurare a echipamentului sportiv și de pregatire înainte de Jocuri sunt, însă, foarte mari.
Așa că poate reușim să strângem câțiva bănuți pentru ei și pentru visul lor.
Echipa noastră se numește California Dreaming suntem mai jos în toată splendoarea noastră :), și sperăm că veți fi sâmbătă să ne susțineți la Swimathon, la Complexul Sportiv Dinamo, bazinul acoperit „Tolea Grințescu”, de la 9 la 14.
Evenimentul se află la a treia ediție la București și este organizat de Fundaţia Comunitară Bucureşti FCB. Evenimentul de atragere de fonduri aduce la start 16 cauze din comunitate, 48 de echipe şi peste 230 de înotători – oameni cu spirit civic, angajați din companii, antreprenori și copii, persoane publice, artiști și sportivi.
Vă așteptăm la bazin, să ne încurajați! Fiecare echipă în parte are la dispoziție 50 de minute în care să parcurgă cât mai multe lungimi de bazin, în regim ștafetă, pentru cauza pe care o susțin.
Iar aici puteți dona, cât de puțin, pentru cauza noastră 🙂
Urați-ne succes! 🙂
De Raluca Mihăilă
La ce te duce cu gândul un hamac? Vacanță și relaxare? Uită despre asta!
Mai degrabă, hamac egal aventură și sport extrem!
The International Highline Meeting este un festival care se află, la propriu, la înălțime!
Ce se întâmplă, mai exact, acolo?
Participanții își petrec zilele (și nopțile) în mod plăcut :D, atârnați de sfori prinse de crestele Alpilor Italieni, în Dolomiți, la Monte Piana, la altitudini de peste 2.500 de metri! 🙂 Dar asta doar când se relaxează, pe seară, căci ziua ei sunt slacklineri! Și fac nebunia asta:
Se deplasează pe aceste corzi, cu un diametru de doar 2,5 cm,cu haul la picioarele lor. Sună fun! 😀
Slacklining-ul este un sport extrem ce presupune echilibrarea pe o bucată de chingă întinsă între două puncte, dar nu foarte bine întinsă, așa cum ne spune și numele. Iată:
Acest sport a apărut în California, acum 30 de ani, ca antrenament pentru căţărători. S-a extins şi a început să fie practicat la scară largă, având mai multe variante: shortline, trickline, jumpline, longline şi highline. Ce face băieții ăștia aici se cheamă highline – că sunt la mari înălțimi.
În afară de priveliștea superbă și compania bună, slacklinerii se pot aproviziona de la bucătarie sau bar și se bucură, ca la orice festival, de concerte muzicale. Pot participa la workshop-uri de yoga sau se pot aventura la zboruri de parapantă în tadem.
Evenimentul a luat naștere în 2012, la inițiativa lui Alessandro d‘Emilia și Armin Holzer, pentru a promova peisajul spectaculos din Dolomiți, dar și pentru a atrage entuziaștii de slacklining.
Avem pasionați autohtoni? Atunci nu ratați ediția de anul acesta, care se desfășoară în acuși, în toamnă, între 10 și 15 septembrie!
Hamac găsiți aici, la Inspirel.ro, vă mai trebuie rezervarea, și aerul rarefiat al Dolomiților vă așteaptă!
Mai multe detalii găsiți aici, la pagina oficială a evenimentului.
Primul maraton MTB organizat de Riders Club la Topoloveni va avea loc duminică, pe 28 iunie! Pe cele două trasee amenajate, cel Scurt și cel Standard, se vor desfășura 38 de curse, pentru patru niveluri și șapte categorii de vârstă.
Organizatorii au pregătit Tura Scurtă de 21 km astfel încât să poată fi parcursă atât de cicliștii care au mai puțină experiență, dar și de copii care au cel puțin șase ani. Tura Scurtă este de fapt o cursă de agrement specială pentru riderii de nivelul 4, aceasta împărțindu-se în trei curse: Competitiv Masculin Nivel 4 (pentru categoriile de vârstă 6-9 și 10-13 ani), Competitiv Feminin Nivel 4 (pentru categoriile de vârsta 6-9 și 10-13 de ani) și Agrement Open.
Tura Standard, de 40 de km, cuprinde mai multe curse clasificare după nivelul de experiență, sexul și vârsta cicliștilor. Astfel avem: Nivel 1 (pentru categoriile de vârstă 14-19 și 20 de ani), Masculin Nivel 2, Masculin Nivel 3 și Masculin Nivel 4 (pentru categoriile de vârsta 14-19, 20-29, 30-39, 40-49 și peste 50 ani), Open Feminin Nivel 1 și Feminin Nivel 2, Feminin Nivel 3 și Feminin Nivel 4 (pentru categoriile de vârstă 14-19, 20-29, 30-39, 40-49 și peste 50 ani).
Organizatorii l-au invitat și pe Răzvan Jugănaru, multiplul campion național MTB pentru a participa la maraton și promit recompensarea celor mai buni rideri de nivelul 2, 3 și 4, atât masculin, cât și feminin.
Până acum și-au anunțat participarea peste 700 de persoane, dacă vrei și tu să concurezi înscrierile pe site sunt deschise până mâine, pe 24 iunie la ora 23:59!
Întră în Delegația Virtuală a României la Jocurile Europene de la Baku 2015!
Salut, adrenalitici, avem un concurs special găzduit de Adrenallina! 😀
Care e chestia? Dacă participați, aveți șansa ca la anul să fiți părtași ai celui mai tare eveniment sportiv mondial, Olimpiada de la Rio 2016! 🙂 Nu sună prea rău, nu?
Deocamdată ne găsim în momentul Jocurile Europene de la Baku, acolo unde delegația României, care ne reprezintă țara în competiția din capitala Azerbaidjanului, este prezentă cu 147 de sportivi – 83 de băieți și 64 de fete, dar și cu oficiali, antrenori sau medici.
Pentru a fi alături de sportivii noștri, GROUPAMA Asigurări a lansat ”Delegația Virtuală a României” – o platformă prin care românii pot fi alături de sportivii care ne reprezintă în competiție.
Cum puteți face și voi asta? Vă înregistrați pe platformă, folosind profilul de Facebook, și de acolo vă alegeți un sportiv român pe care să îl susțineți virtual și sufletește :), urmărindu-i activitatea la Jocurile Europene de la Baku.
Toți cei care se înscriu în platformă și sunt alături de sportivi intră în tragerea la sorți pentru două bilete la Olimpiada de la Rio 2016! Prin activitățile din platformă (share, like) șansele în tragerea la sorți cresc.
Iar dacă îi îndemnați și pe cei din jurul vostru să se înscrie în Delegația Virtuală, atunci vom fi mai mulți cu gândul la ce fac sportivii noștri la Baku.
Dar ca înscrierea în concurs să fie completă, după ce v-ați ales sportivul preferat, vă aștept cu un comentariu la acest post: mai exact, un mesaj de susținere pentru el, la acest post de pe Adrenallina, într-un mod creativ și original – poate fi un mic video cu telefonul, gif-uri animate, comics-uri, fotografii…, ce vreți voi!
După ce ați postat aici acest comentariu, ați intrat oficial în cursa pentru o invitație la evenimentul sportiv planetar Olimpiada de la Rio 2016!
Și asta nu e tot! 😀 Prin mesajul de susținere postat aici, în comment la post, veți intra într-un alt concurs! 😀
Trei dintre cele mai originale metode de susținere vor fi premiate cu vouchere pentru echipament sportiv, de la Decathlon.
Nu uitați că primul pas este înscrierea în platforma Delegația Virtuală a României, alegerea sportivului și apoi, pasul 2, comentariul creativ la acest post, în Adrenallina. Hai că nu e greu! 🙂
Sportivii români concurează la 22 de sporturi și discipline sportive: gimnastică aerobică, tir cu arcul, baschet 3×3, badminton, box, kaiac-canoe, ciclism, sărituri în apă, scrimă, gimnastică artistică, gimnastică ritmică, judo, karate, sambo, tir, înot, taekwondo, triatlon, tenis de masă, volei, polo pe apă și lupte. Aveți de unde alege!
Abia așteptăm comentarii inspirate și creative! 🙂 până vineri, 26 iunie!
Campania se va încheia pe data de 29 iunie 2015, când vor fi trași la sorți câștigătorii celor 2 invitații la Rio, baby! 🙂
GROUPAMA Asigurări este asigurătorul oficial al Comitetului Olimpic și Sportiv Român din 2012, iar parteneriatul include până în prezent toate competițiile sportive internaționale care au presupus participarea loturilor COSR.
La cea de a II-a ediție a competiției URBATLON, care a avut loc sâmbătă, 20 iunie 2015, Arena Națională a fost animată de peste 1.200 de oameni, concurenți și susținători, care s-au bucurat de o super aventură urbană și de câteva ore de relaxare în cadrul evenimentului sportiv dedicat amatorilor.
Cursa URBATLON 2015 a avut 9 probe sportive ce i-au solicitat fizic pe concurenți, i-au stimulat prin tot felul de obstacole atractive, iar la final i-au încântat cu o baie de spumă. Participanții au avut de parcurs un traseu de 5 kilometri, desenat pe aleile Parcului sportiv “Lia Manoliu” și în incinta Arenei Naționale, și au trebuit să treacă prin toate probele pregătite de sponsorii evenimentului: Warm-up check-in by eJobs, Labirintul by DPD, Power tunnel by World Class Romania, Atlantis la inaltime by Atlantis Fitness & Lifestyle, Asaltul Arenei by MPG, Jump & fun cu Toortitzi, Blocaj in trafic by Kiss FM, Piramida by BCR si incheind cursa cu proba surpriza Happy Moves by Coca-Cola. Concurenții au demonstrat că pot depăși cu succes toate obstacolele, indiferent de anii împliniți, cei prezenți în cursaă având vârste cuprinse între 12 și 70 de ani.
Evenimentul URBATLON 2015 s-a bucurat la festivitatea de deschidere de prezența ministrului Tineretului și Sportului, Gabriela Szabo, a celor două campioane europene și mondiale la caiac Roxana Borha și Elena Meroniac, dar și de cea a Alexandrei Predescu, campioana mondială la spadă cadeți individual. Proaspăt medaliate cu argint la Jocurile Europene de la Baku, Roxana și Elena au deschis calea participanților la defilarea echipelor sportive și la startul cursei, care s-a dat în mai multe valuri.
“Mă bucur să fiu astăzi aici la acest eveniment și să văd atât de mulți oameni frumoși și iubitori de mișcare. În calitate de om de sport, încurajez și susțin orice activitate sportivă care are scopul de a aduce cât mai multor oameni bucuria mișcării, care promovează fairplay-ul și spiritul de echipă și oferă exemple pozitive tuturor românilor”, a declarat Gabriela Szabo, ministrul Tineretului și Sportului.
“Considerăm că am reușit să oferim participanților un eveniment sportiv inedit, cu noi provocări și cu multe surprize. Rezultatele s-au văzut pe fetele lor: bucurie, energie, satisfacție și încântare că au reușit să termine o cursă… fără egal! Unul dintre aspectele principale ale acestei competiții a fost de a încuraja spiritul de echipă și de a oferi oamenilor bucuria unor amintiri frumoase și satisfacția câștigării medaliei de finisher“, a declarat Cătălin Mocuța, președintele MPG, agenția de marketing sportiv care organizează evenimentul URBATLON.
Cea de a doua ediție a cursei cu obstacole a fost susținută de numeroși ambasadori sportivi – http://www.urbatlon.ro/category/speakers/, cărora dorim să le mulțumim în mod special că ne-au ajutat să promovăm mesajul că sportul este accesibil oricui, este plăcut și distractiv și poate fi practicat de oricine, la orice vârstă. Ambasadorii URBATLON 2015 sunt: Gabriela Szabo – multipla campioană olimpică și mondială la atletism, antrenorul emerit Zsolt Gyongyossy, Mihai Covaliu – campion olimpic și mondial la scrimă, Alexandra Predescu – campioana mondială la spadă cadeți individual, Roxana Borha și Elena Meroniac – campioane europene și mondiale la caiac, Răzvan Jugănaru – multiplu campion național la Ciclocros, MTB și Velodrom, Andreea Pavel – campioana națională la atletism și personal training manager la World Class România, Alexandru Marcu – antrenor de Fitness și manager în Departamentul de Personal Training, World Class România, Horațiu Dumitrescu – multiplu campion național și internațional la triplusalt și manager al clubului Atlantis Fitness & Lifestyle, Călin Novăcescu – antrenor de Taekwondo și de Fitness, actor și cascador, Kallina Vișoiu – multiplă campioana națională la pentatlon modern și natație, Nicolae Stoian – sensei 3 DAN și multiplu campion european și internațional la Karate Kyokushin.
Toate experiențele pline de energie ale participanților la URBATLON 2015 și atmosfera întregului eveniment au fost imortalizate în mii de fotografii care vor fi publicate pe pagina Facebook a competiției, iar rezultatele concurenților pot fi urmărite pe: www.urbatlon.ro.
Evenimentul URBATLON 2015 a beneficiat de prezența companiilor eJobs, DPD, World Class, Kiss FM, MPG, Atlantis Fitness & Lifestyle, Toortitzi by Alka Group, BCR si Coca-Cola, în calitate de sponsori de probe, fiind susținut de sponsorii oficiali Canon, Scorseze Medical Group, Abbara, Spearhead Systems, Wim Bosman și Romprest, alături de sponsorii Dorna, Nescafe 3 in 1, Barilla, Vesta și Scorseze Security.
Ediția a II-a a cursei cu obstacole de la Arena Națională s-a desfășurat cu sprijinul Ministerului Tineretului și Sportului, Direcției pentru Sport și Tineret a Municipiului București, Primăriei Municipiului București, ALPAB, Fundației PROAM Events, ASVSU, Brigazii de Voluntari, ASFR, ProENERG și Mall Promenada.
Susțin spiritul sportiv și au fost parteneri media KISS FM, radioul oficial al URBATLON 2015, Sportnews.ro și eJobs – campionul în recrutarea online, împreună cu Inga Media și revista Plafar, în calitate de parteneri media principali, precum și partenerii media: Comunicatedepresa.ro, Acasa.ro, revista Business Days, TV City, Explore Medicine TV, Romania Pozitiva, Biciclistul, FreeRider, SportPici, Sportivity, Liberi in Miscare, Orasulm.eu, Greenadventure.ro, 6pack.ro, 4run.ro, Doctor.info.ro si Superfit, Adrenallina.ro, Alerg.eu si bloggerii Gabriel Solomon, Florin Chindea si Sorin Chineata. In sprijinul evenimentului vin Ro Club Maraton si Asociatia Traiesc Sanatos.